În Republica Moldova criza politică se aprofundează şi riscă să degenereze în haos. Confruntarea dintre coaliţia de guvernare - Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi opoziţie - Partidul Comuniştilor (PCRM) a ajuns la un aşa nivel încât situaţia din Moldova este comparată cu cea din Kârgâzstan, scrie în ediţia electronică de joi, 3 iunie, Rossiiskaya Gazeta (Российская Газета), care citează un analist rus.
Potrivit lui Alexandru Cecevişnikov, expert la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova (МГИМО), până la ciocniri de stradă nu s-a ajuns, dar o asemenea posibilitatea nu poate fi exclusă, exemplu fiind manifestaţiile violente şi vandalizarea clădirilor preşedinţiei şi parlamentului, care au avut loc la Chişinău în aprilie 2009. Până în prezent, aceste clădiri încă nu au fost reparate. În bugetul celei mai sărace ţări din Europa, împovărată cu uriaşe datorii externe, pentru astfel de lucrări, pur şi simplu nu sunt bani.
Criza politică din Moldova, în opinia expertului rus „riscă să iasă de sub control, în special după 16 iunie, dată la care preşedintele R.Moldova, funcţie deţinută prin interimat de Mihai Ghimpu, trebuie să dizolve parlamentul şi să numească data desfăşurării unor noi alegeri parlamentare”, datorită dorinţei alianţei de a organiza un referendum cu privire la modificarea constituţiei şi reveni la practica alegerii preşedintelui ţării prin vot direct. În replică, comuniştii promit "uzurpatorilor" din cadrul alianţei de guvernământ o „revoluţie roşie”.
Cecevişnikov afirmă că politica promovată de AIE „a fost utilă pentru indicatorii macroeconomici, dar intolerabil pentru cetăţenii obişnuiţi..., care au suferit în această iarnă pe de urma creşterii preţurilor şi majorării tarifelor la serviciile comunale”. Astfel, Republica Moldova face faţă, doar datorită injecţiilor financiare ale FMI şi UE, care la rândul lor întrun an au contribuit la dublarea datoriei externe a ţării.
„Nu există nici o diferenţă între clienţi Bruxelles-ului coaliţia pro-românească Ghimpu-Filat-Lupu şi comunişti care erau falimentaţi, populaţia obosită de instabilitate politică şi sărăciei, nu vede vreo diferenţă. În acest context, "războiul tuturor împotriva tuturor" în societatea moldovenească, spre marea surprindere, se formează o forţă nouă, care este capabil de a consolida în continuare confruntarea dintre câştigători şi perdanţi”, explică Cecevişnikov.
După şocul de anul trecut care a dus la o respingere psihologică a domeniului politicii şi politicienilor din partea unui număr considerabil de cetăţeni, în Moldova era nevoie de o idee unificatoare. Cu o astfel de idee a venit politicianul moldovean Valeriu Pasat. Acesta a propus organizarea unui referendum consultativ în problema introducerii obiectului „Bazele Ortodoxiei” în şcoală.
Prin această iniţiativă Pasat face o mişcare strategică. În condiţiile când populaţia are cea mai mare încredere în biserică, el strânge în jurul său pe cei care sunt nemulţumiţi de actuala putere şi cei care au suferit de pe urma comuniştilor. Cine știe ce surprize pregăteşte Moldovei această a „treia forţă” în curs de dezvoltare? se întreabă expertul rus.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE