Dreptul la vot la 16 ani, excluderea statutului privilegiat al limbii ruse şi termenului de „limbă moldovenească”, trecerea de la raioane la regiuni sunt doar câteva propuneri din partea experţilor de modificare a Constituţiei.
Acestea au fost formulate marţi, 9 februarie, în cadrul şedinţei pentru reforma constituţională. Astfel, experţii propun ca termenul de „limba moldovenească” în calitate de limbă de stat să fie exclus şi să fie înlocuit cu limba română, sau să nu fie prevăzută denumirea oficială a limbii în Constituţie, dar printr-o lege organică. De asemenea se propune excluderea statutului special de care limba rusă se bucură în prezent, prin faptul că statul se obligă în mod expres să o protejeze şi se propune egalarea acesteia cu alte limbi vorbite pe teritoriul R. Moldova, pe care statul de asemenea se obligă să le respecte drepturile.
Se propune, de asemenea, ca împărţirea teritorială a ţării să nu mai fie în raioane, dar în regiuni. Cât priveşte teritoriile cu statute speciale, nu se mai fixează localităţile din stânga Nistrului sau găgăuze. Termenul de reţinere a persoanei să fie redus de la 72 la 24 de ore. Se propune și introducerea unui articol nou, care recunoaşte priorităţile de integrare europeană. De asemenea ca în preambulul Constituţiei să fie introdus textul Declaraţiei de Independenţă.
O altă propunere a parvenit în cadrul şedinţei din partea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care solicită în textul Constituţiei să fie efectuate modificări, astfel ca dreptul la vot să-l aibă persoanele care împlinesc 16 ani. Potrivit lui, tinerii din ziua de azi dispun de numeroase surse de informare, sunt activi şi cointeresaţi, astfel că pot face o alegere de sine stătătoare.
Propunerea a fost susţinută de preşedintele Comitetului Helsinki pentru Apărarea Drepturilor Omului, Ştefan Urâtu. În acelaşi timp, ministrul justiţiei, Alexandru Tănase a lăsat să se înţeleagă că nu este de acord. ”Există asemenea practici, spre exemplu Cuba, sau Iran, unde se votează chiar de la 15 ani”, a declarat el.
La şedinţa de marţi, experţii au propus modificări la primele două din cele şapte titluri ale Constituţiei.
Comisia pentru reforma constituţională a fost constituită prin decret prezidenţial la 1 decembrie 2009, pornind de la necesitatea depăşirii crizei constituţionale, consolidării statalităţii Republicii Moldova, sporirii eficienţei guvernării societăţii şi funcţionării instituţiilor publice, asigurării manifestării voinţei generale a poporului de către Legea Supremă a statului.