Oprirea acestui proces în următoarea decadă, aşa cum recomandă documentul comun suedezo-polonez, este împărtăşită de majoritatea statelor UE. Exceţia de la acestă regulă o constituie Balcanii de Vest, care rămân în cărţile aderării. Celelalte aspirante la statutul de membru UE, între care Moldova, Serbia sau Ucraina, nu trebuie descurajate, urmând să primească alte compensaţii, cum ar fi ridicarea regimului de vize.
În cazul Moldovei, Comisia Europeană ar fi fost dispusă să urgenteze desfiinţarea vizelor, aşa cum a cerut în plenul Parlamentul European şi eurodeputata PPE Monica Macovei.
Bruxelles-ul consideră că acordarea regimului de liberă circulaţie ar crea un avantaj coaliţiei pro-occidentale de la Chişinău, înainte de alegerile anticipate din 28 noiembrie. Miniştrii de Externe europeni, care se reunesc azi, la Luxemburg, sunt cei care ar trebui să ceară Comisiei elaborarea unui plan de acţiune pentru Moldova. Poziţia „celor 27" nu este, însă, unitară în această privinţă, din cauza Franţei care a cerut garanţii suplimentare, între care aprobarea respectivului plan de către toate ţările membre UE.
Potrivit "EUobserver", Franţa ar dori să menajeze Rusia, mai ales după summitul trilateral de la Deauville, când preşedintele Dmitri Medvedev a fost de acord, în premieră, cu condiţiile puse de UE în privinţa desfiinţări vizelor pentru cetăţenii ruşi. În viziunea Parisului, dar şi a Berlinului, o urgentare a acestei probleme în cazul Moldovei sau al Ucrainei ar putea zgândări sensibilitatea Moscovei, într-un moment în care statele mari ale UE caută să se apropie de Rusia.
Dezamăgitoare în acest sens a fost şi rezoluţia adoptată la 21 octombrie, de către Parlamentul European. Documentul laudă „progresele Moldovei de la momentul începerii negocierilor Acordului de asociere la UE", dar atrage atenţia că integrarea Moldovei depinde de soluţionarea problemei Transnistriei.
Astfel, cei doi diplomaţi notează că "Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus pot deveni cândva membre UE, spre deosebire de alte ţări din nordul Africii sau Orientul Mijlociu". "Unele ţări de la graniţele UE sunt europene şi vor beneficia de un statut special, în acord cu tratatele, altele vor rămâne doar vecinele Europei şi atât", concluzionează documentul.