Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat lansarea Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în 2050, prezentată ca un plan pentru viitorul energetic al țării. Documentul prevede investiții masive în eficiență energetică, regenerabile și infrastructură, dar și măsuri sociale pentru protejarea celor mai vulnerabili.

Până în anul 2050, autoritățile își propun ca peste 80% din energia electrică să fie produsă local, din surse regenerabile, cu noi conexiuni de interconectare cu România și Uniunea Europeană și cu o capacitate de schimb de 2.000 MW. Totodată, strategia include constituirea de stocuri de gaze și electricitate, pentru a elimina riscul de șantaj energetic.

La nivel intern, Guvernul promite granturi de până la 70% pentru renovarea locuințelor și eficientizarea consumului, modernizarea sistemelor de termoficare din Chișinău și Bălți, dar și facturi mai mici pentru cetățeni. Printre priorități se regăsesc și transportul ecologic – trenuri electrificate și infrastructură extinsă pentru mașinile electrice.

Pentru protecția consumatorilor vulnerabili, strategia prevede compensații țintite și instalarea contoarelor inteligente, cu o țintă de 100.000 de unități până în 2027, echivalentul a circa 8% din gospodăriile din țară.

Totodată, Strategia promovează mobilizarea fondurilor europene și atragerea de investiții private prin dezvoltarea unui fond de renovare energetică a clădirilor și implementarea modelului SuperESCO pentru eficiență energetică în sectorul public. Introducerea criteriilor de sustenabilitate și inovare în achizițiile publice este menită să stimuleze adoptarea tehnologiilor curate și să sprijine economia verde.

Pentru realizarea strategiei sunt estimate investiții de 43 de miliarde de euro în capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, renovarea clădirilor și trecerea la încălzire electrică durabilă, decarbonizarea și modernizarea încălzirii centralizate, pentru electrificare și infrastructură verde în sectorul transporturilor, dar și pentru eficiență energetică, digitalizare, hidrogen, stocare și cercetare-dezvoltare.

Toate aceste direcții de acțiune sunt însoțite de soluții concrete, fundamentate pe scenarii energetice modelate pe termen lung, rezultate ale consultărilor cu experți și actori relevanți, precum și pe lecțiile învățate din parcursul de integrare europeană al altor state.

Atingerea obiectivelor propuse ar rezulta în economii de peste 4 miliarde euro din reducerea consumului de gaze naturale, o scădere cu 30% a costurilor de operare și mentenanță, și economii anuale estimate la 355 milioane euro în 2030 și peste 1 miliard euro în 2050. Totodată modelările economice indică faptul că tranziția energetică și implementarea strategiei vor contribui la o creștere suplimentară anuală a PIB-ului de circa 2%.

„Importanța energiei pentru noi toți constă în valoarea pe care o creează pentru consumatori – lumină, căldură, posibilitatea de a prepara o cină în familie sau de a avea acces la internet și comunicare cu cei dragi. Infrastructura energetică implică costuri majore și din acest motiv ea trebuie gândită pe termen lung, luând în calcul evoluția întregii economii și a sectoarelor care consumă cea mai multă energie, necesitățile populației și diverși factori externi, care pot avea o influență asupra sistemului. Anume un astfel de exercițiu a fost efectuat în ultimii trei ani, cu sprijinul Secretariatului Comunității Energetice”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Lansarea are loc cu doar două săptămâni înainte de alegerile parlamentare.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE