Polonia merge la urne într-un scrutin prezidențial cu miză uriașă, care ar putea decide nu doar direcția internă a țării în privința drepturilor civile și a echilibrului politic, ci și poziția sa în Europa.
Confruntarea dintre liberalul pro-european Rafal Trzaskowski și naționalistul conservator Karol Nawrocki reflectă polarizarea profundă a societății poloneze și ar putea relansa sau bloca reformele guvernului condus de Donald Tusk, relatează AFP. Se anunţă un scrutin strâns, dar decisiv pentru dreptul la avort şi drepturile persoanelor LGBTQ.
Într-un context european marcat de ascensiunea populismului și de războiul din Ucraina, alegerile de duminică din Polonia, la fel ca cele din România, sunt atent urmărite la Bruxelles și Washington.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un susţinător de lungă durată al UE, ar urma să obţină 30% din voturi în primul tur, în faţa naţionalistului Karol Nawrocki (susţinut de George Simion), care are 25%, potrivit sondajelor.
Dacă aceste previziuni se confirmă, cei doi candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie.
În total, sunt în cursă 13 candidaţi, iar rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni.
Politica internaţională a dominat în mare măsură campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE şi Statele Unite, evidenţiind o ciocnire între două concepţii distincte.
Dar problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale.
O problemă spinoasă - milionul de refugiaţi ucraineni
Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care îl susţine pe naţionalistul Karol Nawrocki, a rămas adesea în dezacord cu aliaţii occidentali ai Poloniei şi cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.
Nawrocki, 42 de ani, care spune că îl admiră pe Donald Trump, susţine că preşedintele american i-a spus „Vei câştiga” atunci când s-au întâlnit la Casa Albă la începutul lunii mai.
Rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susţinătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intenţiile de vot.
ele mai importante angajamente, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliţie, care a provocat multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor, inclusiv dreptul la avort.
De asemenea, i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, care a fost subminat de guvernul populist anterior şi de preşedintele în exerciţiu.
Şeful statului are puteri limitate în Polonia, dar are dreptul de veto asupra iniţiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de preşedintele Duda.
De la venirea la putere a lui Donald Tusk, ţara şi-a consolidat poziţia în Europa şi ocupă o poziţie-cheie la periferia estică a Alianţei Atlantice, în faţa Rusiei.


