Ce spun experții de la Chișinău despre inițiativa privind Comunitatea politică europeană – Ar fi Moldova avantajată sau nu

Directorul  Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc consideră că propunerile președintelui francez, Emanuel Macron, privind crearea Comunității politice europene va oferi Ucrainei, Moldovei și Georgiei posibilitatea de a încheia tratate de parteneriat privilegiat cu UE.

Conducerea politică de la Chișinău a salutat propunerile președintelui francez. Atât ministrul de Externe, Nicu Popescu, cât și președintele Maia Sandu au spus că inițiativa lui Macron este binevenită. Chișinăul a dat câteva semnale prin care a spus că inițiativa dată ar trebui să însoțească, nu să excludă procesul normal de aderare la UE.

Mai mulți experți de politică externă văd în inițiativa lui Macron drept un instrument al Uniunii Europene care ar permite o structură mai bine adaptată pentru a pregăti lărgirea Uniunii Europene pentru noi state.  Ea ar permite națiunilor europene democratice, un nou spațiu de cooperare politică, de securitate, în materie energetică, de transport, de investiții, de circulație a persoanelor. O formulă paralelă față de UE.

Directorul  Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc consideră că propunerile Președintelui Macron privind crearea Comunității politice europene va oferi Ucrainei Moldovei și Georgiei posibilitatea de a încheia tratate de parteneriat privilegiat cu UE, adică o altă formă de cooperare.

„Ucraina, Moldova și Georgia ar putea să încheie un tratat de parteneriat privilegiat cu UE, cu posibilități de a avea acces la fondurile de integrare, nu de preaderare. Aceste state ar putea beneficia de un vot consultativ în cadrul Consiliului European, un lucru similar și în cazul Comisiei Europene. Adică să nu i se atribuie un comisariat concret, dar unul fără portofoliu”, a menționat Victor Juc.

Despre acest fapt a vorbit și președintele Maia Sandu, care spunea că această comunitate politică ar însemna pentru noi o oportunitate de a participa la discuțiile pe care le au statele membre, să ne prezentăm punctul nostru de vedere, nu doar odată la câțiva ani când se adună statele din Parteneriatului estic.

Expertul Victor Juc mai spune că pe lângă cooperarea politică și de securitate, acest nou organism ar presupune și cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau circulația oamenilor.

 „Din acest considerent, pentru a potoli aspirațiile statelor din Balcanii de vest și solicitările exagerate ale unor state occidentale, ar putea  fi identificată o formulă de compromis între UE și statele din Parteneriatul Estic, dar și cele din Balcanii de Vest. Unele din ele așteaptă demult semnalul de aderare, iar  procesele trebuie să decurgă mai rapid”, a concluzionat Victor Juc.

În prezent, cinci ţări (Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Turcia) sunt oficial candidate la UE. Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo sunt potenţial candidate. Lor li s-au alăturat Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, care au depus cereri de aderare în urma ofensivei militare ruse din Ucraina.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE