O comisie specială de anchetă va analiza modul în care au fost oferite garanțiile de stat și cine se face responsabil de jaful secolului. Inițiativa aparține Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care au propus la ședința de săptămâna trecută a Parlamentului, crearea unei comisii speciale în acest sens, în scopul elucidării circumstanțelor emiterii garanțiilor de stat și a emisiunii monedei naționale în anii 2014-2015, care în consecință au dus la frauda bancară.

Propunerea a venit în contextul recentei decizii a Curții Constituționale, care a stabilit că, Guvernul și BNM, au emis garanțiile de stat în valoare de peste 14 miliarde de lei, cu încălcarea Constituției.

În timp ce socialiștii menționează că vor să afle adevărul, iar cei care au pus la cale frauda bancară să fie pedepsiți, experții menționează că inițiativa are un scop politic, acela de a defăima conducerea țării, având în vedere că președintele țării, Maia Sandu, pe atunci ministru al Educației, a votat pentru oferirea garanțiilor de stat. De altă parte, expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț susține că Procuratura Generală ar trebui să-și facă treaba și fără implicarea politicului.

”Orice comisie parlamentară de anchetă va stabili cauzele și consecințele unor astfel de garanții bancare, care au fost acordate de către Guvernul Republicii Moldova, în 2014. Această comisie de anchetă va invita orice persoană care are informații despre modul și scopul oferirii garanțiilor bancare, iar persoanele în cauză sunt obligate să se prezinte în cadrul audierilor pentru a oferi informațiile veridice de care dispun”, a declarat expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț.  

Totuși, această comisie de anchetă nu are menirea de a stabili cine este vinovatul, de asta trebuie să se ocupe Procuratura Generală și instanțele de judecată, spune Cârnaț.

”Dacă comisia parlamentară de anchetă va identifica în cadrul audierilor că sunt persoane responsabile de oferirea contrară constituției a garanțiilor de stat și efectele acesteia și nu au fost deferite justiției, atunci membrii comisiei de anchetă sunt în drept și trebuie să se adreseze Procuraturii Generale pentru a intenta dosare penale privind noile circumstanțe descoperite”, a declarat Cârnaț.  

Totodată, expertul menționează că procurorii nu ar trebui să aștepte concluziile comisiei parlamentare de anchetă, ci ar putea să acționeze paralel. Cât privește curajul procurorilor pentru a intenta dosare penale pe numele anumitor persoane, Cârnaț declară:

”Dosarele se vor porni, dar problema va fi lipsa de finalitate. S-ar putea ulterior ca procurorul interimar, Dumitru Robu, să fie înlocuit cu o altă persoană, care va fi numit pe o perioadă de 7 ani și ar putea să nu vadă necesitatea continuității și finalității dosarelor penale. Vom fi martori la intentarea dosarelor, întrucât actuala guvernare are nevoie de asemenea lucruri pentru a se menține la putere”.

Sub învinuirea procurorilor ar putea să ajungă foști demnitari de stat de rang înalt. În rezultatul investigației pe fapte, iar în rezultat, procurorii vor scoate la iveală cine sunt acei factori de decizie care au favorizat oferirea garanțiilor de stat și efectele acestora.

”Printre persoanele vizate ar fi ex-prim-miniștri, miniștri, dar și ex-guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu. Respectiv, individual, se va vedea nivelul de vinovăție a fiecărui demnitar. Întrucât, unii miniștri ar putea să fi fost prezenți la ședințele Guvernului în momentul oferirii garanțiilor, dar să nu fi avut nici o atribuție în acest sens și ar urma să fie absolviți de răspundere. Însă, acei miniștri, care aveau în fișa  de post elaborarea proiectului de oferire a garanțiilor de stat, verificarea la coruptibilitate, cum ar fi: Ministrul Justiției, Ministrul de Interne, Ministrul Finanțelor, Ministerul Economiei, atunci s-ar putea ca activitatea fiecărei persoane să fie verificată pentru a identifica dacă nu au dat dovadă de neglijență în serviciu”, a mai spus expertul în drept constituțional.  

Teodor Cânraț menționează că dacă vreun ministru ar fi atenționat premierul că sunt indicii de coruptibilitate și foștii șefi de Guvern nu au reacționat, atunci ar fi pasibili de atragere la răspundere inclusiv foștii prim-miniștri Chiril Gaburici și Iurie Leancă.

”Dacă garanțiile au fost emise și hotărârile publicate peste cinci luni de zile, atunci responsabilitatea aparține BNM și Guvernului”, conchide expertul.

Menționăm că în legislatura precedentă a mai existat o comisie de anchetă care avea scopul elucidării fraudei bancare, care a scos la iveală cine au fost factorii de decizie care favorizat și pregătit frauda bancară. Președinte comisiei de anchetă de atunci, fostul deputat Alexandru Slusari, a declarat că:

Inițiativa fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor cu privire la crearea unei Comisii parlamentare de anchetă cu scopul elucidării circumstanțelor emiterii garanțiilor de stat în 2014-2015, care au dus la frauda bancară este să arate că Maia Sandu a votat pentru a doua garanție, în rest e praf în ochi și atât”, declară Alexandru Slusari.

Totodată, Alexandru Slusari a precizat că acea comisie de anchetă instituită imediat după căderea regimului Plahotniuc, a identificat deja cine sunt factorii de decizie care au permis și pregătit jaful secolului, iar ”eroii” sunt cunoscuți: ”Leancă, Candu, Arapu, Drăguțan – de ce acești oameni nu au fost reținuți? Ei sunt cei care au îndeplinit ordinele lui Plahotniuc”

Amintim că o comise de anchetă va antrena în activitatea sa toate autoritățile statului responsabile, va audia părțile și persoanele implicate și va prezenta Parlamentului, în termen de până la 60 de zile, raportul cu privire la elucidarea circumstanțelor emiterii Garanțiilor de stat, precum și a emisiei monedei naționale de către Banca Națională a Moldovei în valoare de 9,5 miliarde de lei și, respectiv, de 5,34 miliarde de lei.

Amintim, săptămâna trecută, deputații BCS au propus o comisie de anchetă care să identifice politicienii implicați în frauda bancară.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE