Creșterea economică sclerotică, creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale de stat şi creșterea prețurilor sunt câteva din riscurile economice la care poate fi supusă R.Moldova în 2011, estimează specialiştii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup în studiul Realitatea Economică: “Radiografia anului 2010”.
Conform Expert-Grup, topul 5 riscuri economice pentru 2011 vor fi:
1. Creșterea economică sclerotică. Contrar dorințelor Guvernului de a edifica un model bazat pe investiți, inovații şi exporturi, economia Moldovei revine la modelul de creştere bazată pe consum care a existat înaintea crizei. Acest model va persista în 2011, deoarece schimbarea acestuia nu este posibilă pe termen scurt. Însă există riscul că un ritm prea lent de reforme regulatorii să permanentizeze actuala paradigmă economică.
2. Creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale de stat. Raportat la necesarul de finanțare, deficitul a crescut de la 14% în 2008 la 31% în 2010. Ținând cont de realitățile demografice și de piața muncii, este greu de crezut într-o redresare a situației în 2011. Din acest punct de vedere neadoptarea legii bugetului pentru 2011 apare ca un risc deloc neglijabil.
3. Incertitudinile legate de crearea Prezidiului Guvernului. Fiind în căutarea unui mecanism de control și echilibru reciproc, partidele din AIE-2 se pare că au cam exagerat. Crearea unui Consiliu al Alianței și asigurarea unui dialog politic permanent erau, credem noi, suficiente pentru asigurarea unei bune coordonări a politicilor și evitarea tensiunilor. Declarațiile politicienilor vizavi de felul în care vor fi adoptate deciziile în aceste Prezidiu sunt controversate, dar anume aceste controverse atestă așteptările divergente pe care le au actorii din AIE-2 vizavi de această structură. Să nu ajungem ca un mecanism de coordonare să se transforme în unul de imobilizare reciprocă și paralizare, cu consecințe negative pentru procesul de reforme.
4. Creșterea prețurilor. Anticipările noastre sunt că parcursul anului 2011 prețurile de consum vor creşte cu până la 6-7%, adică ceva mai puțin decât în 2010. Totuși, riscurile sunt înalte, deoarece indicele prețurilor de consum va depinde mult de politica monetară promovată de banca națională, condițiile climaterice şi recolta din 2011, precum şi de situația economică a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei și evoluția cotațiilor pe piețele globale de mărfuri (în special la cereale și petrol). În ultimele câteva luni prețurile globale la produsele alimentare au luat-o razna. Ținând cont de multitudinea de riscuri, este important ca, pe lângă o politică monetară precaută implementată de BNM, guvernul să adopte acele politici structurale și instituționale care sunt vitale pentru buna funcționare a concurenței de piață.
5. Acutizarea crizei datoriilor suverane în SUA și Europa. Deși Moldova este expusă mai mult riscurilor financiare care vin din partea piețelor europene, este clar că o eventuală acutizare a crizei datoriei americane ar lovi în toată planeta. Până la finele anului 2011 nivelul relativ al datoriei publice a SUA va depăşi nivelul actual al Greciei. Recent Trezoreria SUA a solicitat legislativului american majorarea plafonului de îndatorare publică, pentru a evita un default în 2011. Desigur, nu toate țările europene, și nici SUA, nu sunt la fel de fragile ca şi Grecia, care a trebuit să fie salvată recent de UE, dar încă persistă riscuri considerabile şi incertitudini ale investitorilor, în special în situația în care Irlanda s-a alăturat deja grupului de țări problematice şi a solicitat asistență. Există temeri că Portugalia, după care şi Spania ar putea urma aceiaşi cale. Ultima este prea mare pentru a se prăbuşi, dar şi prea mare pentru a putea fi salvată.
Specialiştii de la Expert-Grup spun că în pofida revenirii creșterii economice, în 2011 Guvernul trebuie să demonstreze mai multă precauție în ceea ce privește cheltuielile publice și mai multă cutezanță în continuarea unor reforme-cheie. De asemenea, se recomandă ca la baza filozofiei de schimbare a modelului de creștere economică să fie pusă înlăturarea constrângerilor fundamentale care împiedică valorificarea resurselor de care dispune țară (oamenii și pământul) și finanțarea prioritară a acelor componente de infrastructură care vor avea impact multiplicator asupra creșterii economice.