Cei aproximativ 2,6 milioane de alegători sunt chemaţi să-i desemneze pe cei 101 de parlamentari din rândul a 39 de concurenţi electorali - 20 de partide şi 19 independenţi. Buletinul de vot are o lungime de aproape un metru, dar nu este totuşi un record în materie. Recordul naţional a fost atins în 1998 când în cursă au intrat 89 de concurenţi electorali.
Potrivit sondajelor, scrie Ziare.com, scrutinul nu va aduce schimbări spectaculoase în configuraţia politică a Parlamentului de la Chişinău, unde ar urma să fie prezente aceleaşi formaţiuni politice ca şi până acum, poate cu excepţia Alianţei Moldova Noastră, ameninţată de riscul de a nu atinge pragul necesar intrării în legislativ.
Electoratul este divizat între coaliţia aflată la putere, care pledează pentru apropierea de UE, şi comunişti, care militează pentru consolidarea legăturilor cu Moscova, subliniază observatorii. Nu de puţine ori, s-a spus că alegerea moldovenilor este, de fapt, între viitor şi, respectiv, trecut.
Chiar dacă majoritatea sondajelor creditează Partidul Comuniştilor pe primul loc în preferinţele electoratului, miza acestor alegeri este obţinerea unei majorităţi de 61 de mandate în Parlament, ceea ce ar permite alegerea şefului statului, după patru încercări eşuate care au avut loc în ultimul an şi jumătate. Acesta a fost şi motivul pentru care moldovenii sunt chemaţi din nou duminică la urne, în cadrul unui nou scrutin anticipat.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE