Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a refuzat extrădarea unui cetățean rus, Andrei Nemolyakin, solicitat de autoritățile de la Moscova, după ce a constatat că predarea acestuia ar putea să-l expună unui risc real de tortură, tratamente inumane și lipsă de acces la un proces echitabil. Instanța a considerat insuficiente garanțiile scrise oferite de partea rusă, invocând lipsa unor mecanisme externe independente care să poată verifica respectarea drepturilor persoanei după extrădare.

Încheierea a fost pronunțată la 23 octombrie 2026, în dosarul nr. 7-34/2024. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată cu recurs la Curtea de Apel Centru în termen de 10 zile de la pronunțare.

Garanțiile Moscovei, considerate insuficiente

Autoritățile ruse îl acuză pe Andrei Nemolyakin de escrocherie în proporții deosebit de mari, în baza articolului 159 alineatul (4) din Codul penal al Federației Ruse. Mandatul de arest pe numele acestuia a fost emis în lipsă de Judecătoria Hamovniceski din Moscova, la 16 iunie 2016.

Republica Moldova a primit cererea oficială de extrădare la 9 octombrie 2024, iar Procuratura Generală a sesizat instanța la 18 noiembrie 2024. Procurorii au solicitat admiterea demersului, invocând inclusiv garanțiile scrise transmise de autoritățile ruse, potrivit cărora bărbatul nu va fi supus torturii și va beneficia de un proces echitabil.

Judecătoria a apreciat însă că aceste asigurări nu sunt suficiente în lipsa unor mecanisme reale prin care respectarea lor să poată fi verificată. Instanța a făcut referire la situația juridică a Federației Ruse în raport cu instituțiile europene de protecție a drepturilor omului și la riscurile existente în cazul unei eventuale predări.

Potrivit motivării, extrădarea trebuie refuzată atunci când există motive serioase să se creadă că persoana ar putea fi supusă torturii ori tratamentelor inumane sau că nu va avea acces la un proces echitabil în statul solicitant.

Rusia a ieșit din sistemul european de protecție a drepturilor omului

În analiza sa, instanța a reținut că Federația Rusă a încetat să fie membră a Consiliului Europei la 16 martie 2022 și parte la Convenția europeană a drepturilor omului la 16 septembrie 2022. De asemenea, autoritățile ruse au decis să nu recunoască și să nu execute hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate după 15 martie 2022.

Un alt element important îl reprezintă retragerea Rusiei din Convenția europeană pentru prevenirea torturii, cu efecte de la 1 noiembrie 2026, potrivit datelor invocate în încheiere. Instanța a apreciat că această evoluție elimină un mecanism extern independent de monitorizare a condițiilor de detenție din Rusia.

Judecătorii au amintit că, în perioada 1998–2021, Comitetul european pentru prevenirea torturii a efectuat 30 de vizite în Federația Rusă, însă autoritățile ruse au acceptat publicarea a doar patru rapoarte.

În motivare sunt menționate și hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului privind tortura și tratamentele inumane, inclusiv cauze referitoare la Oleg Sențov și Alexei Navalnîi, despre care instanța a reținut că nu au fost executate.

Sprijinul acordat Ucrainei, un factor luat în calcul

Instanța a analizat și profilul lui Andrei Nemolyakin, precum și contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Doi martori, cetățeni ucraineni, audiați prin videoconferință cu sprijinul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova din Kiev și Varșovia, au confirmat că acesta a sprijinit Forțele Armate ale Ucrainei.

Judecătorii au luat în calcul riscurile pe care un asemenea profil le-ar putea implica în cazul predării către autoritățile ruse. În evaluare au fost examinate gravitatea conflictului armat, protecția pe care ar putea să o ofere statul de destinație, profilul persoanei și consecințele extrădării.

Instanța a concluzionat că predarea ar putea constitui „un pericol real pentru viața și siguranța” bărbatului și a invocat un „conglomerat de împrejurări care justifică un potențial pericol de încălcare gravă a drepturilor fundamentale”.

Totodată, judecătorii au precizat că nu au competența de a se pronunța asupra temeiniciei acuzațiilor formulate de autoritățile ruse. Refuzul extrădării se bazează pe evaluarea riscurilor și a condițiilor în care persoana ar urma să fie judecată și deținută în statul solicitant, nu pe stabilirea vinovăției sau nevinovăției acesteia.

Avocatul: „O asigurare scrisă trimisă de la Moscova nu poate fi verificată de nimeni”

Avocatul Vadim Vieru, care a asigurat apărarea lui Nemolyakin, a declarat că instanța a analizat situația actuală din Federația Rusă, nu doar documentele și garanțiile transmise de autoritățile solicitante.

„Federația Rusă nu mai este parte la Convenția europeană a drepturilor omului și nu mai răspunde în fața Curții de la Strasbourg. De la 1 noiembrie, nici Comitetul pentru prevenirea torturii nu va mai avea acces în închisorile ei. În aceste condiții, o asigurare scrisă trimisă de la Moscova nu poate fi verificată de nimeni, iar instanța a spus acest lucru deschis”, a afirmat avocatul.

Acesta a mai declarat că, în opinia sa, clientul nu va fi predat unui stat în care sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi tratat drept trădare și a susținut că Republica Moldova și-a respectat obligațiile asumate prin Convenția europeană a drepturilor omului.

Nemolyakin a primit statut de refugiat în Republica Moldova

Andrei Nemolyakin a fost reținut la 9 septembrie 2024 de Poliția de Frontieră, la ieșirea din Republica Moldova, în baza unei alerte de căutare internațională emise la solicitarea Federației Ruse.

Procedura de extrădare s-a desfășurat în paralel cu cea privind acordarea azilului. La solicitarea apărării, Curtea Supremă de Justiție a emis un aviz consultativ privind raportul dintre cele două proceduri.

Ulterior, printr-o hotărâre din 16 februarie 2026, Judecătoria Chișinău a anulat refuzul Inspectoratului General pentru Migrație și a obligat instituția să îi acorde lui Nemolyakin statutul de refugiat.

Până la intrarea în vigoare a încheierii din 23 octombrie, bărbatul se află în libertate, sub obligația de a nu părăsi țara.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE