Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, critică numirea emisarilor speciali ai președintei Maia Sandu și susține că aceste funcții riscă să creeze un sistem paralel de comandă în stat. Într-o declarație tranșantă, acesta a afirmat că desemnarea lui Nicu Popescu și Dorin Recean în asemenea poziții slăbește instituțiile publice și provoacă dublarea responsabilităților în actul de guvernare. Mai mult, întrebat dacă ar fi acceptat să devină el însuși emisar special al șefei statului, Spînu a răspuns categoric că ar fi refuzat, invocând riscul afectării instituțiilor statului.
„Aș fi refuzat. Pentru că acest lucru slăbește instituțiile statului”, a declarat fostul ministru.
Andrei Spînu a pus sub semnul întrebării mecanismul de funcționare a acestor funcții și relația lor cu instituțiile care au deja atribuții legale în domeniul securității și al administrației publice. Acesta a ridicat o serie de întrebări privind autoritatea efectivă a emisarilor speciali și raporturile dintre aceștia, miniștri și conducerea Guvernului.
„Ministrul de Interne cui raportează? Prim-ministrului sau emisarului? Ministrul Apărării cui raportează? Șefului sau consilierului pentru securitatea națională de la Președinție? Cui raportează? Emisarului?”, a întrebat Spînu.
Fostul ministru consideră că statul dispune deja de instituțiile necesare pentru gestionarea problemelor de securitate și de guvernare, printre care Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura. În opinia sa, atribuțiile trebuie exercitate de persoanele care ocupă funcțiile prevăzute de lege, iar responsabilitățile nu ar trebui transferate informal unor persoane din afara structurilor instituționale.
„Statul are o structură foarte clară. Și acest stat trebuie să fie puternic prin instituțiile lui. Noi avem toate instituțiile necesare”, a subliniat acesta.
Declarațiile fostului ministru ating un subiect sensibil privind modul în care sunt coordonate instituțiile statului și cine poartă răspunderea pentru deciziile luate în domenii strategice. Spînu susține că, dacă o persoană este desemnată să gestioneze probleme care țin de competența unui minister, soluția corectă ar fi numirea acesteia în funcția instituțională corespunzătoare, cu atribuții și responsabilități stabilite prin lege.
„Dacă vrea să se ocupe de problemele de care se ocupă ministerul de Interne, trebuie să fie pus ministrul de Interne. Dacă vrea să se ocupe de tot, trebuie să fie pus prim-ministru”, a declarat fostul ministru.
Acesta a amintit și de perioada în care, potrivit afirmațiilor sale, societatea și politicienii au luptat pentru ca deciziile publice să nu fie dictate de persoane care nu ocupă funcții oficiale în instituțiile statului.
„Am luptat toți, în piață, peste tot, ca să nu mai avem o repetare a situației în care anumite persoane, din afara instituțiilor publice, să dicteze ce trebuie să facă un minister, altul”, a afirmat Spînu.
Deși spune că are încredere că Maia Sandu ar putea avea argumente pentru desemnarea emisarilor speciali, fostul ministru afirmă că nu vede clar necesitatea acestor funcții. Potrivit lui Spînu, existența unor asemenea poziții poate genera suprapuneri de responsabilități și confuzie în procesul decizional, în loc să consolideze capacitatea instituțiilor statului.
„Eu nu înțeleg care a fost nevoia pentru aceste poziții. [...] Eu cred că acest lucru creează duplicitate în actul de guvernare și creează mai multe probleme decât ajută”, a conchis Andrei Spînu.


