Chicu critică proiectul Guvernului pe reforma administrației publice locale: „Regiunile vor avea mai puține competențe decât raioanele – Care este sensul lor?”

Deputatul Ion Chicu critică pachetul legislativ privind reforma administrației publice locale, publicat de Guvern, și susține că reorganizarea propusă riscă să se limiteze la reducerea numărului de primării și raioane, fără o redistribuire clară a competențelor și fără garanții privind descentralizarea financiară. Potrivit parlamentarului, cel mai important dintre proiectele analizate este cel care stabilește atribuțiile primăriilor și ale viitoarelor regiuni, iar prevederile acestuia ridică mai multe semne de întrebare.

Chicu afirmă că reforma administrației publice locale nu ar trebui să însemne doar comasarea primăriilor și desființarea raioanelor, ci, în primul rând, o delimitare clară a responsabilităților între autoritățile locale de nivelul întâi și cele de nivelul al doilea.

„Reforma respectivă nu constă în reducerea primăriilor, a raioanelor, dar ea constă în reformarea nivelului sau volumului de competențe care îi sunt atribuite unui nivel sau altul”, a declarat deputatul.

Primăriile primesc atribuții noi, dar fără explicații clare

Potrivit lui Ion Chicu, proiectul legislativ prevede mai multe competențe pentru primării, însă acestea sunt formulate, în mare parte, în termeni generali. Printre atribuțiile menționate se numără planificarea strategică a dezvoltării localităților, atragerea și gestionarea finanțărilor destinate proiectelor de dezvoltare, precum și organizarea accesului populației și al mediului de afaceri la serviciile publice, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor.

O prevedere care îi atrage atenția deputatului vizează responsabilitatea primăriilor pentru construcția, întreținerea și iluminarea străzilor și drumurilor publice locale, dar și pentru asigurarea siguranței traficului rutier.

Chicu spune că această ultimă atribuție ridică întrebări privind modul în care va fi aplicată în practică.

„Primăriile vor avea în competența sa asigurarea siguranței traficului rutier. Ce înseamnă asta în practică? Până când e greu de spus”, a afirmat parlamentarul.

Acesta a invocat posibilitatea apariției unor noi structuri sau responsabilități administrative, însă a subliniat că proiectul nu explică suficient cum vor fi exercitate aceste atribuții și ce resurse vor avea la dispoziție autoritățile locale.

În opinia sa, noile prevederi nu demonstrează deocamdată că primăriile reorganizate vor putea oferi populației un număr semnificativ mai mare de servicii.

„Este departe de ce se declara că o primărie nouă va avea competențe și va veni cu multe servicii suplimentare”, a declarat Chicu.

Regiunile ar putea avea atribuții mai reduse decât raioanele actuale

Cele mai mari obiecții ale deputatului vizează însă competențele viitoarelor autorități regionale. Potrivit explicațiilor sale, proiectul prevede organizarea nivelului al doilea în șase structuri: regiunile Nord, Centru și Sud, municipiul Chișinău, municipiul Bălți și municipiul Taraclia.

Chicu susține că, deși regiunile ar urma să acopere teritorii mult mai mari decât raioanele actuale, atribuțiile lor ar putea fi considerabil mai restrânse.

Deputatul a enumerat mai multe competențe care, potrivit analizei sale asupra proiectului, nu se regăsesc în lista atribuțiilor viitoarelor regiuni. Printre acestea se numără administrarea bunurilor publice și private de interes regional, construcția și întreținerea obiectivelor publice regionale, repararea drumurilor de interes regional și gestionarea infrastructurii rutiere.

De asemenea, parlamentarul afirmă că proiectul nu prevede în mod clar atribuții regionale privind organizarea transportului auto de călători, administrarea autogărilor și a stațiilor auto de interes regional, planificarea urbană și amenajarea teritoriului la scară regională.

Chicu a mai menționat dispariția unor responsabilități legate de infrastructura termoenergetică, instituțiile de învățământ și administrarea unor instituții culturale sau întreprinderi de interes regional. Unele dintre aceste domenii au fost deja transferate de la raioane în cadrul reformelor anterioare, însă deputatul consideră că noua structură ar trebui să aibă atribuții concrete, care să justifice existența sa.

„Ceea ce rămâne acum la regiunile astea mari, formate din 11, 12 sau chiar 14 raioane, este cu mult mai puțin decât au raioanele acum”, a declarat Ion Chicu.

„Facilitare, promovare și planificare”, în locul unor responsabilități concrete

În schimb, proiectul atribuie regiunilor responsabilități precum planificarea strategică a dezvoltării regionale, atragerea și gestionarea finanțărilor pentru proiecte, facilitarea dezvoltării economice, promovarea potențialului turistic și susținerea cooperării interregionale și transfrontaliere.

Regiunile ar urma, de asemenea, să ofere asistență tehnică autorităților publice locale de nivelul întâi, la solicitarea acestora.

Deputatul consideră însă că formulările sunt prea generale și nu explică suficient ce vor face efectiv noile instituții, câți specialiști vor avea și ce rezultate concrete vor trebui să livreze.

„Facilitarea dezvoltării economice regionale. Cum o să faciliteze dacă nu au nicio competență? Declarativ”, a afirmat Chicu, referindu-se la atribuțiile prevăzute pentru viitoarele regiuni.

Parlamentarul atrage atenția și asupra unei alte discrepanțe: în analiza sa, regiunile Nord, Centru și Sud ar urma să aibă atribuții mai limitate decât municipiul Taraclia, deși toate aceste structuri ar fi încadrate la nivelul al doilea al administrației publice locale.

În aceste condiții, Chicu pune sub semnul întrebării necesitatea creării unor instituții regionale extinse, cu organe de conducere și aparate administrative proprii, dacă acestea nu vor dispune de responsabilități suficient de clare.

Critici privind costurile și lipsa descentralizării financiare

Un alt aspect semnalat de deputat este absența, în proiectul analizat, a unor modificări clare privind finanțele publice locale. Chicu afirmă că nu a identificat prevederi care să explice cum vor fi distribuiți banii între primării și regiuni în noua structură administrativă. În opinia sa, reforma ar trebui să stabilească nu doar cine răspunde de anumite servicii, ci și de unde vor proveni resursele financiare necesare pentru exercitarea acestor responsabilități.

Fără o asemenea delimitare, avertizează parlamentarul, reorganizarea riscă să producă noi structuri administrative fără să asigure o autonomie locală reală și fără să clarifice mecanismele de finanțare.

Chicu critică, în acest context, perspectiva constituirii unor consilii regionale, cu președinți, consilieri și aparate administrative, în lipsa unor atribuții concrete și a unei justificări clare privind necesitatea acestor instituții.

„Dacă le păstrează, să le dea competență. Dacă nu le dau competență, nu este niciun sens să-ți iei o armată de funcționari care nu se ocupă cu nimic toată ziua”, a declarat deputatul.

Chicu cere clarificarea reformei înainte de adoptare

În concluzie, Ion Chicu susține că reforma anunțată de autorități riscă să se concentreze pe reducerea numărului de primării și raioane, fără să realizeze obiectivul mai amplu al descentralizării și al redistribuirii competențelor.

Parlamentarul speră că Guvernul va reexamina proiectul înainte de adoptare și va decide dacă păstrează viitoarele regiuni, iar în cazul în care acestea vor fi create, le va atribui responsabilități clare și resursele necesare pentru exercitarea lor.

„Ceea ce am așteptat noi că va fi o reformă, cu redistribuirea de competențe, cu descentralizare, cu autonomie a autorităților locale, în principiu, s-a rezumat la diminuarea numărului de primării și de raioane”, a conchis Ion Chicu.

Criticile deputatului vizează prevederile proiectelor legislative publicate de Guvern și reflectă interpretarea sa asupra competențelor propuse. Forma finală a reformei și atribuțiile efective ale noilor structuri vor depinde de conținutul actelor normative adoptate și de eventualele modificări operate în procesul legislativ.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Grădinaru îl apără pe Herman von Hebel după decizia Curții...

Dezastru în administrarea patrimoniului public – Active de 38 de...

Igor Grosu, întrevedere cu noul Mitropolit al Basarabiei – Dialog...

Moldovenii care au muncit în Irlanda vor putea beneficia de...

Berlinschi: „Ce semnal transmitem judecătorilor și procurorilor când evaluatorii lor...

Vasile Tofan și Luca Niculescu pregătesc o întrevedere la Chișinău...