Transportatorii care aleg să evite taxele rutiere din România pentru a economisi aproximativ 40 de euro ajung să piardă două-trei zile în cozile de la Giurgiulești. Paradoxul economic este semnalat de economistul Iurie Rija, care avertizează că întârzierile și costurile suplimentare nu se opresc la transportatori, ci ajung să fie suportate de exportatori, agricultori și, în cele din urmă, de consumatori.

Potrivit economistului, unul dintre motivele aglomerației de la Giurgiulești este diferența dintre costurile de utilizare a drumurilor din Republica Moldova și cele din România. Pentru un camion care transportă marfă din nordul țării spre portul Constanța, pe ruta Sculeni, taxele rutiere din România pot ajunge, potrivit informațiilor prezentate de transportatori, la aproximativ 200 de lei românești, echivalentul a circa 40 de euro.

Pentru a evita această cheltuială, unii transportatori preferă să traverseze Republica Moldova până la Giurgiulești, unde costurile de utilizare a infrastructurii rutiere sunt mai mici. Însă economia făcută la taxe poate fi anulată rapid de cheltuielile provocate de staționarea îndelungată la frontieră.

„Apare astfel un paradox economic: pentru a economisi aproximativ 40 de euro, transportatorii acceptă să stea în cozi chiar și două-trei zile, generând cheltuieli de staționare care pot depăși cu mult economia inițială”, explică Iurie Rija.

Economistul consideră că suplimentarea personalului vamal, separarea camioanelor în funcție de categoria mărfurilor și redirecționarea unei părți din trafic spre alte puncte de trecere a frontierei ar putea ajuta la reducerea aglomerației. Totuși, aceste măsuri nu vor rezolva problema pe termen lung dacă nu sunt luate în calcul motivele economice pentru care transportatorii aleg anumite rute.

Rija pledează pentru o coordonare mai bună între Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, administrațiile portuare și autoritățile responsabile de infrastructura rutieră, inclusiv cele din România. În opinia sa, simplificarea procedurilor vamale nu va fi suficientă dacă majoritatea fluxurilor de transport continuă să se concentreze în același punct.

Efectele blocajelor se extind asupra întregului lanț economic. Combustibilul consumat în plus, costurile de staționare și întârzierile pot crește cheltuielile exportatorilor și pot afecta agricultorii care își livrează producția. Ulterior, o parte dintre aceste costuri riscă să se regăsească în prețurile plătite de consumatori.

„Giurgiuleștiul trebuie administrat ca un nod logistic strategic al Republicii Moldova, nu doar ca un simplu punct de trecere a frontierei”, susține Iurie Rija, care consideră că problema ține nu doar de capacitatea infrastructurii, ci și de coordonarea instituțiilor responsabile.

Astfel, economia aparentă de câteva zeci de euro poate genera pierderi mult mai mari, iar costul blocajelor de la Giurgiulești riscă să fie transferat de la transportatori către întreaga economie.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE