Guvernul propune desființarea celor 32 de raioane și crearea a trei regiuni: Nord, Centru și Sud – La viitoarele alegeri locale cetățenii vor alege primarul, consiliul local și consiliul regiunii

Guvernul propune o schimbare majoră a administrației publice locale de nivelul al doilea. Premierul Vasile Tofan a anunțat că cele 32 de raioane urmează să fie înlocuite cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud, iar autoritățile regionale ar urma să aibă mai puține atribuții, un aparat administrativ mai restrâns și un rol axat în special pe coordonare, dezvoltare regională și proiecte de amploare.

„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice”, a declarat Tofan.

Potrivit premierului, reforma urmărește patru direcții principale: mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul al doilea, mai puțini funcționari și mai puțină birocrație, iar rezultatul final ar trebui să fie primării cu mai multe resurse și mai multă putere de decizie.

„Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni în primăriile lor. Primarul și echipa lui știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii”, a spus premierul.

Trei regiuni în locul celor 32 de raioane

Conform conceptului prezentat de Guvern, Regiunea Nord va reuni 11 raioane și va avea sediul la Bălți, fără ca municipiul Bălți să fie inclus în regiune. Regiunea Centru va cuprinde 13 raioane, cu sediul administrativ la Chișinău, municipiul Chișinău urmând să rămână separat. Regiunea Sud va include șapte raioane și va avea sediul la Cahul.

Alexei Buzu a precizat că, potrivit datelor recensământului din 2024, cele trei regiuni ar avea aproximativ 514 mii de locuitori în Nord, 670 de mii în Centru și 280 de mii în Sud. Datele oficiale ale recensământului arată, la nivelul regiunilor de dezvoltare, o populație de aproximativ 608,7 mii în Nord, 670,1 mii în Centru și 306,7 mii în Sud; cifrele prezentate de Guvern se referă la configurația propusă pentru noile unități administrative.

Chișinăul și Bălțiul își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia își menține statutul special. Pentru Taraclia, Guvernul propune transformarea raionului într-un municipiu de nivelul al doilea.

Regiunile nu vor conduce primăriile

Vasile Tofan a insistat că noile regiuni nu ar trebui să devină „raioane gigantice”, ci structuri cu atribuții mai limitate.

„Regiunea nu vine să conducă primăria. Regiunea trebuie să ajute primăria să facă acele lucruri pe care primăria nu le-ar reuși să le facă singură”, a explicat premierul.

În viziunea Guvernului, regiunile se vor ocupa de planificare strategică, coordonare, dezvoltare regională și proiecte care depășesc capacitatea unei singure localități. Printre exemplele oferite se numără proiecte regionale de apă și canalizare, drumuri, gestionarea deșeurilor sau atragerea investițiilor.

Tofan a dat drept exemplu experiența unor state europene, precum Olanda și Lituania, unde nivelul regional are, în diferite forme, atribuții importante în planificarea și coordonarea dezvoltării.

Premierul a subliniat însă că Republica Moldova nu va copia mecanic modelele altor state.

Serviciile nu ar urma să fie mutate

Una dintre principalele preocupări legate de reforma teritorială este distanța pe care cetățenii ar putea fi nevoiți să o parcurgă pentru a beneficia de servicii publice.

Vasile Tofan a dat asigurări că reorganizarea administrativă nu presupune mutarea serviciilor din localitățile în care sunt oferite în prezent.

„Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, nu o să-l trimitem la Bălți. Dacă merge la Soroca, va continua să meargă la Soroca. Dacă merge la Ungheni sau Călărași, nu trebuie să vină la Chișinău”, a declarat premierul.

Acesta a precizat că unele servicii vor fi transferate către primării, iar altele vor fi gestionate de administrația centrală, însă principiul este ca serviciile să rămână acolo unde sunt necesare.

Același principiu ar urma să se aplice și bunurilor publice.

„Biblioteca din Soroca o să rămână la Soroca, școala de la Câncești o să rămână la Câncești, centrul cultural din Orhei nu va pleca la Chișinău”, a spus Tofan.

Alexei Buzu a adăugat că muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive și casele de cultură, aflate în prezent în administrarea raioanelor, urmează să fie transferate către primării.

Mai puțini funcționari și un aparat regional restrâns

Reorganizarea ar urma să producă și o reducere a aparatului administrativ. Premierul a precizat că reducerea numărului de funcționari nu trebuie înțeleasă doar ca o simplă concediere, ci ca formarea unor echipe mai mici și mai specializate.

„Mai puțini funcționari nu înseamnă pur și simplu să tăiem oameni. Vrem echipe compacte, profesioniste, cu resurse suficiente și salarii decente, în care fiecare om să poată să producă mai mult și mai bine”, a declarat Tofan.

Guvernul nu a prezentat însă deocamdată cifra exactă a economiilor și nici numărul funcțiilor care ar urma să fie eliminate.

Întrebat cât va economisi statul prin reformă, premierul a răspuns că autoritățile au făcut calcule, dar nu sunt pregătite să le facă publice.

„Nu suntem gata să ne anunțăm public, inclusiv pentru a nu crea extra anxietate în sistem”, a spus Tofan.

Ce se întâmplă cu cele 9 miliarde de lei ale raioanelor

Potrivit premierului, în 2025 bugetele celor 32 de raioane au însumat aproximativ 9 miliarde de lei. Tofan a precizat însă că circa 77% din această sumă a fost destinată finanțării educației și nu reprezintă o economie care ar putea fi obținută prin simpla desființare a raioanelor.

„Acești bani nu dispar și nu sunt o economie”, a explicat premierul.

Economiile propriu-zise ar urma să fie obținute prin reducerea aparatului administrativ, eliminarea unor structuri care se dublează și restrângerea competențelor nivelului al doilea.

Totodată, Guvernul susține că o parte din resursele care ajung în prezent la nivelul raional ar putea fi utilizate mai eficient la nivelul primăriilor.

Primăriile ar urma să preia mai multe atribuții

Alexei Buzu a explicat că reforma nivelului al doilea vine în paralel cu procesul de consolidare a primăriilor.

Potrivit acestuia, după alegerile locale din 2027, numărul primăriilor ar putea scădea considerabil în urma procesului de amalgamare. În regiunea Nord, Guvernul estimează o reducere de la 306 la 81 de primării, în Centru de la 349 la 96, iar în Sud de la 165 la 48.

Buzu susține că primăriile mai mari vor avea capacitatea de a prelua mai multe servicii și bunuri și de a atrage mai eficient finanțări pentru proiecte locale.

Guvernul leagă reforma și de oportunitățile de finanțare europeană și de proiectele regionale care urmează să fie dezvoltate în următorii ani.

Cum vor fi alese conducerile regiunilor

Potrivit lui Vasile Tofan, alegerile locale generale din 2027 vor avea un rol important în noua arhitectură administrativă.

Cetățenii ar urma să voteze pentru primar, consiliul local și consiliul regional. Consilierii regionali vor alege ulterior președintele regiunii.

„Vom păstra modul de alegeri în cadrul alegerilor locale generale din 2027. Cetățenii vor alege consiliul local, vor alege primarul din localitate și vor alege candidații pentru consiliul regional”, a declarat premierul.

Consiliile raionale, în forma actuală, ar urma să dispară și să fie înlocuite de consilii regionale.

Aparatul administrativ al regiunilor va fi mai restrâns, iar numărul de angajați urmează să fie stabilit în funcție de dimensiunea și necesitățile fiecărei regiuni.

Un an pentru tranziție

Guvernul intenționează să prezinte Parlamentului pachetul legislativ necesar pentru reorganizare. După adoptarea cadrului legal, autoritățile spun că vor avea la dispoziție aproximativ un an pentru realizarea tranziției.

În această perioadă ar urma să fie transferate bunurile, serviciile și responsabilitățile, iar primăriile să fie pregătite pentru noile atribuții.

Buzu a precizat că autoritățile vor discuta conceptul cu președinții de raioane și cu primarii orașelor-reședință înainte de elaborarea pachetului legislativ.

„Vom schimba administratorii, vom schimba cine este responsabil, dar cetățeanul nu trebuie să simtă această schimbare”, a declarat secretarul general al Guvernului.

Potrivit documentului elaborat de Guvern, noul pachet legislativ va ajunge în Parlament în octombrie 2026. Pachetul va
reglementa cele cinci schimbări, statutul municipiului Taraclia, competențele, transferurile de instituții și
servicii către alte niveluri de administrație publică. Dispozițiile tranzitorii vor stabili termenele și succesorii,
pentru transferarea instituțiilor și serviciilor către noile autorități responsabile.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Premierul Tofan susține comasarea agențiilor din transporturi: „Nu ne putem...

Guvernul ține taxele la centru – Regiunile nu vor primi...

Tofan, despre situația Nistrului: „Dacă Chișinăul rămâne fără apă, va...

Statul ar putea încasa mai puțini bani din impozitarea dividendelor,...

Igor Grosu, după explozia dronei rusești lângă Orhei: „Nu putem...

Nicușor Dan cheamă din nou partidele la Cotroceni după ce...