Parlamentul a instituit stare de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura va intra în vigoare la 26 septembrie 2026, după expirarea stării de alertă instituite anterior de Guvern.

Potrivit proiectului aprobat de deputați, decizia are drept scop prevenirea unei eventuale penurii de combustibili, menținerea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic, dar și gestionarea deficitului hidrologic din bazinele Nistrului și Prutului.

În perioada stării de urgență, Comisia Națională de Management al Crizelor va putea aplica proceduri speciale pentru achiziționarea, constituirea stocurilor și distribuirea resurselor energetice. Autoritățile vor putea restricționa temporar exporturile din depozitele strategice, prioritiza importurile și simplifica procedurile de vămuire pentru combustibili.

Totodată, statul va putea interveni temporar asupra mecanismelor de plafonare și a marjelor logistice și comerciale, iar accizele și taxele ar putea fi ajustate pentru a limita impactul scumpirilor asupra consumatorilor.

O altă prevedere vizează utilizarea capacităților de interconexiune pentru exportul energiei electrice și prioritizarea consumatorilor considerați de importanță vitală. În orele de vârf ar putea fi reduse consumurile neesențiale de energie în sectorul public și industrial, pentru a diminua riscul unor întreruperi pentru consumatorii casnici și infrastructura critică.

În sectorul hidrologic, autoritățile vor putea prioritiza temporar utilizarea resurselor de apă, mobiliza echipamente de pompare și utiliza surse autonome de energie pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă.

Operatorii licențiați vor trebui să raporteze zilnic stocurile disponibile, iar autoritățile vor putea crea coridoare dedicate pentru transportul combustibililor și simplifica anumite formalități administrative. De asemenea, sunt prevăzute achiziții directe de materiale și echipamente necesare intervențiilor de urgență și mobilizarea rezervelor de stat.

Decizia Parlamentului a fost criticată de deputatul socialist Igor Dodon, care a cerut garanții privind transparența cheltuielilor publice în perioada noii stări de urgență.

„Sper să înțelegeți corect scepticismul nostru referitor la o nouă stare de urgență”, a declarat Dodon în plen.

Deputatul a invocat experiența perioadei precedente, afirmând că, prin decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale, ar fi fost „netransparent” gestionate anumite rețele de transport al gazelor, iar ulterior prețul pentru transport ar fi fost majorat de trei ori. Dodon a susținut, de asemenea, că în perioada respectivă ar fi fost semnate acorduri privind procurarea gazelor și a altor resurse energetice care nu au fost făcute publice.

„Ne promiteți că veți veni cu detalii în Parlament despre toate achizițiile și un raport? Cum au fost cheltuiți banii publici în perioada acestei stări de urgență?”, a întrebat Dodon.

Noua stare de urgență va începe la 26 septembrie, imediat după expirarea stării de alertă energetică și hidrologică. Guvernul a instituit inițial aceste măsuri în contextul riscurilor privind aprovizionarea cu carburanți și apă, iar ulterior perioada de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE