Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că tranzitul cerealelor ucrainene prin Republica Moldova este necesar pentru a genera venituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), care are aproximativ 3.400 de angajați și se confruntă cu probleme financiare.

Potrivit ministrului, CFM urmează să prezinte public calculele care stau la baza deciziilor privind tranzitul cerealelor și dă asigurări că măsurile nu sunt luate în detrimentul agenților economici și agricultorilor din Republica Moldova.

„Prioritatea Guvernului Republicii Moldova sunt agenții economici din Republica Moldova și exportatorii din Republica Moldova”, a declarat Bolea.

Ministrul a precizat că tranzitul cerealelor ucrainene se face cu locomotive ale CFM, în timp ce vagoanele utilizate pentru transport aparțin Ucrainei. Astfel, spune el, nu există un risc ca agricultorii moldoveni să rămână fără vagoane pentru propriile transporturi de cereale.

Vladimir Bolea afirmă că implicarea CFM în tranzitul cerealelor este, în primul rând, o activitate economică menită să aducă venituri întreprinderii de stat.

„Noi dorim să lucrăm împreună ca să suplinim veniturile CFM-ului”, a spus ministrul, subliniind că întreprinderea trebuie să ajungă inclusiv la majorarea salariilor angajaților.

Potrivit lui Bolea, salariile de la CFM se numără în prezent printre cele mai mici din economia națională, în unele cazuri ajungând la doar 5.000–6.000 de lei. Situația face dificilă recrutarea și menținerea tinerilor specialiști, inclusiv mecanici de locomotivă și alți angajați necesari funcționării companiei.

Ministrul a respins ideea că autoritățile ar fi garantat anumite volume fixe de cereale ucrainene care vor tranzita Republica Moldova.

„Nu există astfel de noțiuni că cineva garantează 6.000 de tone, 700 de tone sau 500 de mii de tone”, a explicat Bolea.

El a prezentat și date privind fluxurile de cereale către porturile românești. Potrivit ministrului, într-o perioadă menționată de acesta, aproximativ 7 milioane de tone de cereale au ajuns prin segmentul ucraineano-român către porturile din Constanța, în timp ce prin teritoriul Republicii Moldova, atât pe cale ferată, cât și rutieră, au trecut aproximativ un milion de tone.

Bolea a explicat că Ucraina utilizează inclusiv ruta prin punctul Dornești, unde există infrastructură de transbordare a vagoanelor, ceea ce permite procesarea mai rapidă a transporturilor.

Ministrul susține că Republica Moldova trebuie să valorifice capacitatea tehnică a rețelei feroviare, care are aproximativ 1.157 de kilometri, și să atragă cât mai mult din traficul de tranzit pe calea ferată.

Potrivit lui Bolea, această strategie ar avea două avantaje: ar aduce venituri CFM și ar reduce numărul camioanelor care traversează punctele vamale ale Republicii Moldova.

„Noi suntem interesați ca tranzitarea Republicii Moldova să fie făcută pe căile ferate, să nu fie făcută pe auto”, a declarat ministrul.

El a amintit blocajele din vămi din anii 2022–2023 și a spus că autoritățile discută încă din 2023 cu partenerii implicați pentru ca o parte cât mai mare din traficul de tranzit să fie preluată de calea ferată, inclusiv spre porturile din Reni, Galați și Constanța.

Bolea insistă însă că nu poate fi garantat în acest moment un volum concret de cereale care va tranzita Republica Moldova. Potrivit lui, cantitatea va depinde de fluxurile comerciale și de condițiile de transport, însă obiectivul autorităților este ca traficul care va exista să fie direcționat, pe cât posibil, prin infrastructura feroviară a Republicii Moldova.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE