Inflația din Republica Moldova se îndreaptă din nou spre niveluri ridicate, iar economistul Dumitru Vicol pune sub semnul întrebării performanța Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în condițiile în care noul Raport asupra inflației indică o accelerare semnificativă a prețurilor.

Potrivit prognozelor, rata anuală a inflației ar putea ajunge la 9,2% în trimestrul IV, urmând să revină în intervalul-țintă al BNM abia în 2027.

„Inflația accelerează. Atunci unde este performanța BNM?”, se întreabă economistul.

Vicol amintește că mandatul principal al BNM este menținerea inflației în jurul țintei de 5%, însă subliniază că banca centrală nu poate controla direct toate cauzele care duc la scumpiri.

Republica Moldova este o economie mică și dependentă de importuri, astfel că majorarea prețurilor la energie, războiul din regiune, evoluțiile de pe piețele internaționale și modificarea tarifelor reglementate se transmit rapid în prețurile achitate de consumatori. În opinia economistului, BNM nu poate opri aceste șocuri externe, dar poate limita efectele lor și poate preveni transformarea unor scumpiri temporare într-o inflație persistentă.

Dumitru Vicol atrage atenția că o evaluare independentă publicată de FMI în aprilie 2026 a constatat o maturizare și o eficientizare a politicii monetare a BNM.

Potrivit economistului, banca centrală a trecut de la intervenții bazate în mare parte pe influențarea cursului valutar la utilizarea mai sistematică a ratei dobânzii, instrument standard pentru băncile centrale moderne.

De asemenea, din 2020, reacțiile BNM la evoluțiile economice au devenit mai sistematice, iar deciziile de politică monetară se transmit mai clar în economie.

Un alt element evidențiat de Vicol este reducerea rezervelor obligatorii ale băncilor. După criza bancară din 2014, BNM obliga băncile să păstreze în rezerve până la 42,5% din anumite depozite. În ultimii ani, această rată a fost redusă până la 18%.

Potrivit economistului, măsura permite băncilor să direcționeze mai multe resurse către creditare și oferă BNM posibilitatea de a reacționa mai flexibil în cazul unor noi șocuri economice.

O altă problemă ridicată de economist este cea a remunerării conducerii BNM. Vicol susține că banca centrală trebuie să concureze cu sectorul privat pentru specialiști, iar în sistemul bancar comercial veniturile conducerii pot fi de câteva ori mai mari decât cele din instituția de reglementare. În acest context, salariile ridicate ale angajaților BNM trebuie analizate prin prisma rezultatelor instituției.

„Salariile mari trebuie explicate și justificate prin rezultate”, afirmă economistul.

Totuși, Vicol subliniază că performanța unei bănci centrale nu poate fi măsurată simplu prin faptul că prețurile cresc sau nu cresc.

O bancă centrală performantă trebuie să reacționeze competent la șocurile externe, să limiteze dezechilibrele economice și să păstreze încrederea în monedă și în sistemul financiar.

„Avem dreptul să cerem rezultate pentru fiecare leu plătit”, conchide Dumitru Vicol, precizând însă că evaluarea BNM trebuie făcută în funcție de ceea ce instituția poate controla și de modul în care reacționează atunci când economia este lovită de factori externi.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE