Creștere economică fără țintă, reforme fără costuri – Experții analizează programul Cabinetului Tofan

Programul de guvernare al Cabinetului condus de Vasile Tofan este analizat de experții economici, care susțin că documentul nu conține suficiente obiective măsurabile și evită să stabilească indicatori concreți privind creșterea economică, reducerea sărăciei sau gestionarea finanțelor publice.

Criticii atrag atenția că, deși programul poartă denumirea „Economie europeană, stat eficient”, acesta nu stabilește o țintă exactă de creștere a Produsului Intern Brut. Potrivit acestora, termenul „PIB” apare doar de câteva ori într-un document de aproape 150 de pagini, iar guvernul nu indică dacă își propune o creștere economică de 3%, 5% sau un alt nivel.

Experții susțin că documentul constată că ritmul actual de creștere economică este insuficient pentru apropierea de nivelul european, dar nu oferă o cifră concretă privind rezultatul pe care Executivul vrea să îl atingă.

O altă critică se referă la lipsa unei ținte privind reducerea sărăciei. Potrivit analizei, programul menționează faptul că o parte semnificativă a populației trăiește în sărăcie, însă în lista de obiective apare doar monitorizarea acestui fenomen, nu și reducerea lui printr-un indicator clar.

Experții mai reclamă lipsa unui plafon numeric privind datoria publică și absența unei estimări privind costurile totale ale programului de guvernare. În opinia lor, documentul nu oferă suficiente scenarii de risc, în condițiile în care Republica Moldova se află într-o perioadă marcată de incertitudini regionale și presiuni economice.

Critici privind contradicțiile din program

Analiza experților identifică și mai multe contradicții între obiectivele asumate de Guvern.

Una dintre acestea vizează colectarea veniturilor fiscale. Programul prevede creșterea veniturilor fiscale ca pondere în economie, însă în același timp promite reducerea controalelor și simplificarea reglementărilor pentru mediul de afaceri. Criticii susțin că Executivul nu explică suficient cum va obține venituri suplimentare fără instrumente mai eficiente de control și combatere a evaziunii.

O altă contradicție indicată este între obiectivul de creare a unui „stat mai mic” și apariția unor noi structuri și instituții propuse în program. Experții afirmă că, deși documentul vorbește despre reducerea aparatului administrativ, unele capitole prevăd crearea unor noi agenții și centre.

De asemenea, aceștia pun sub semnul întrebării compatibilitatea dintre promisiunea creșterii salariilor prin productivitate și unele măsuri stabilite administrativ, precum majorarea salariului minim sau creșterea remunerațiilor în anumite domenii publice.

Ținte fără termene clare sau indicatori verificabili

Potrivit criticilor, o parte dintre obiectivele incluse în program sunt formulate mai degrabă ca procese administrative decât ca rezultate concrete pentru cetățeni.

Printre exemple sunt menționate expresii precum „crearea unui mecanism funcțional”, „aprobarea unei strategii” sau „operaționalizarea unei platforme”, care pot fi realizate formal fără ca efectele să fie resimțite direct de populație.

Experții mai afirmă că unele obiective importante sunt plasate pentru anul 2030, după expirarea actualului mandat parlamentar, ceea ce ar face mai dificilă evaluarea responsabilității politice pentru realizarea lor.

Domenii importante despre care, potrivit criticilor, programul vorbește insuficient

O altă observație se referă la lipsa unor detalii despre unele domenii considerate strategice. Experții menționează în special sectorul energetic, unde susțin că nu sunt prezentate suficient probleme legate de companiile-cheie, riscurile financiare și datoriile acumulate în sistem.

Criticii afirmă că documentul nu oferă suficiente informații despre gestionarea riscurilor din sectorul energetic, despre întreprinderile de stat și despre eventualele costuri ale unor reforme majore.

De asemenea, reforma administrativ-teritorială este considerată insuficient detaliată, în special în ceea ce privește numărul unităților administrative care ar urma să rămână, economiile estimate și impactul asupra comunităților locale.

Critici asupra unor măsuri economice

Experții pun sub semnul întrebării și unele inițiative economice propuse în program, inclusiv introducerea unui sistem de pensii private obligatorii, despre care susțin că ar necesita o analiză mai aprofundată în contextul demografic actual al Republicii Moldova.

Și politica de sprijin pentru agricultură este criticată. Reorientarea subvențiilor către investiții și modernizare ar putea, potrivit experților, favoriza agricultorii mari în detrimentul celor mici, care au mai puține posibilități de cofinanțare.

Totodată, aceștia atrag atenția că unele măsuri cu impact financiar, precum restituirea unor datorii istorice către agenții economici, nu sunt însoțite de estimări privind costurile pentru bugetul public.

Guvernul urmează să răspundă prin implementare

Criticii concluzionează că programul Guvernului Tofan conține direcții generale de dezvoltare, dar nu oferă suficiente cifre și mecanisme clare prin care societatea să poată evalua rezultatele.

Potrivit acestora, principalele întrebări rămân legate de costul reformelor, sursele de finanțare și responsabilitatea pentru atingerea obiectivelor asumate.

Programul „Economie europeană, stat eficient” urmează să fie supus dezbaterilor în Parlament, unde Guvernul desemnat va cere votul de încredere al deputaților.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Victoria Belous anunță ajustări fiscale – Unele taxe vor fi...

Carburanții se scumpesc de la 1 august – Șoferii vor...

ANRE va decide vineri asupra noilor prețuri reglementate la gazele...

Prețul gazelor pe bursele europene a crescut cu aproape 20%...

Programul Guvernului Tofan, făcut public înainte de votul din Parlament

Linia electrică Vulcănești–Chișinău intră într-o nouă etapă de testare –...