Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că reforma administrației publice locale este inevitabilă și trebuie finalizată până la alegerile locale din 2027, chiar dacă implementarea acesteia va avea consecințe politice pentru actuala guvernare.
Într-un interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu, șefa statului a declarat că autoritățile sunt pregătite să își asume costurile politice generate de reorganizarea administrativ-teritorială, considerând că dezvoltarea comunităților locale și îmbunătățirea serviciilor publice sunt priorități care nu mai pot fi amânate.
„Vor exista costuri politice, dar acesta nu este un motiv pentru a renunța la reformă. Vrem localități care să aibă perspective de dezvoltare și servicii mai bune pentru cetățeni”, a afirmat președinta.
Potrivit acesteia, actuala structură administrativă, formată din sute de primării mici, limitează capacitatea autorităților locale de a implementa proiecte importante și de a atrage investiții. Maia Sandu consideră că administrațiile mai mari pot gestiona mai eficient fondurile publice și pot oferi servicii de calitate locuitorilor.
Șefa statului a explicat că proiecte complexe, precum sistemele de alimentare cu apă, canalizare sau managementul deșeurilor, sunt dificil de realizat și întreținut în localitățile cu populație redusă și resurse limitate.
Un element important al reformei îl reprezintă amalgamarea voluntară a localităților. Autoritățile oferă stimulente financiare comunităților care aleg să se unească și să formeze administrații mai puternice. Totuși, Maia Sandu a avertizat că localitățile care nu vor opta pentru această soluție vor fi incluse ulterior într-un proces de reorganizare stabilit prin decizie a statului.
„Oamenii au acum posibilitatea să decidă singuri cu cine își unesc primăria și unde va fi centrul administrativ. Dacă nu vor face acest lucru voluntar, statul va interveni și va stabili normativ modul în care se va realiza reforma”, a declarat președinta.
Totodată, șefa statului a respins criticile potrivit cărora reforma ar urmări centralizarea puterii sau diminuarea identității comunităților locale. Ea a subliniat că localitățile își vor păstra denumirile și identitatea, iar schimbările vizează exclusiv eficientizarea administrării și reducerea costurilor birocratice.
Maia Sandu a remarcat că reforma administrativ-teritorială este discutată de peste două decenii, însă niciuna dintre guvernările anterioare nu și-a asumat implementarea acesteia din cauza impactului politic pe termen scurt.
În prezent, procesul de amalgamare voluntară este deja în desfășurare. Potrivit datelor Guvernului, peste 600 de consilii locale au aprobat inițierea procedurilor de unificare administrativă. Localitățile participante beneficiază de sprijin financiar suplimentar și de acces extins la servicii publice prin intermediul centrelor unificate de prestare a serviciilor.
Autoritățile își propun ca până la începutul anului 2027 să fie adoptată formula finală a reformei, astfel încât următoarele alegeri locale să se desfășoare deja în noile unități administrativ-teritoriale rezultate în urma reorganizării.


