Republica Moldova face un pas important în direcția consolidării securității energetice, după ce Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere. Documentul prevede crearea unui mecanism de constituire a stocurilor de urgență de carburanți, menite să asigure continuitatea aprovizionării în situații de criză sau disfuncționalități majore ale pieței.
Potrivit proiectului, statul va trebui să asigure rezerve echivalente cu consumul intern pentru 61 de zile sau cu cel puțin 90 de zile de importuri nete, în funcție de indicatorul mai mare. Aceste stocuri vor fi constituite treptat până la 30 iunie 2034, pentru a evita presiuni bruște asupra economiei și bugetului public.
Noul cadru legislativ introduce un model mixt de responsabilitate. Stocurile vor fi formate atât de o Entitate centrală de stocare (ECS), cât și de importatorii de produse petroliere, obligațiile fiind împărțite între sectorul public și cel privat.
Ministerul Energiei va calcula și stabili obligațiile fiecărui operator economic, pe baza datelor privind importurile din anul precedent. În total, aproximativ 75% din rezerve vor fi constituite din benzină și motorină, iar circa 60% din stocuri vor trebui păstrate pe teritoriul Republicii Moldova.
Proiectul permite însă și depozitarea unei părți din rezerve în afara țării, în baza unor acorduri bilaterale, precum și utilizarea unor instrumente financiare de tip „stocuri non-materiale”, prin contracte de achiziție viitoare.
Autoritățile susțin că măsura este parte a procesului de armonizare cu standardele Uniunii Europene privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere. În cazul unor crize regionale sau perturbări ale pieței, aceste rezerve ar urma să asigure stabilitatea aprovizionării pentru populație și economie.
De asemenea, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va monitoriza respectarea obligațiilor de stocare, iar Ministerul Energiei va supraveghea activitatea entității centrale de stocare.

Deși obiectivul de securitate energetică este larg acceptat, proiectul a generat critici din partea opoziției. Deputatul Ion Chicu avertizează că implementarea mecanismului ar putea duce la creșterea prețurilor la carburanți.
Potrivit acestuia, legea introduce o contribuție de aproximativ 48 de bani pe litru (fără TVA), ceea ce ar ajunge la circa 62 de bani pe litru cu TVA inclus. Raportat la volumele de import, Chicu estimează că povara totală asupra consumatorilor ar putea ajunge la aproximativ 250 de milioane de lei.
„Dacă raportăm la volumele importate, vorbim despre aproximativ 250 de milioane de lei scoși din consumatori pentru constituirea acestor rezerve”, a declarat Chicu.
În opinia sa, toate cheltuielile administrative ale noii entități, inclusiv salarizarea, administrarea și pierderile tehnologice vor fi transferate în prețul final achitat de cetățeni. Deputatul spune că aceste costuri nu vor fi resimțite abia în 2034, când sistemul ar trebui să fie complet implementat, ci imediat după intrarea în vigoare a legii, în urma ajustării tarifelor de către ANRE.
Din perspectivă economică, proiectul reflectă un echilibru dificil între două obiective: creșterea securității energetice și menținerea accesibilității prețurilor la carburanți.
Pe de o parte, constituirea unor rezerve strategice este o practică standard în Uniunea Europeană și reprezintă o măsură de protecție împotriva crizelor de aprovizionare. Pe de altă parte, mecanismul de finanțare prin contribuții incluse în prețul combustibilului ridică întrebări privind impactul social și economic imediat.
În lipsa unor mecanisme de compensare sau amortizare fiscală, costul acestei politici ar putea fi transferat direct către consumatori, afectând în special transportul, agricultura și prețurile bunurilor de bază.


