Noul memorandum dintre Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) a devenit un nou câmp de confruntare politică și economică. În timp ce reprezentanții guvernării PAS susțin că documentul este unul tehnic, menit să reformeze sistemul fiscal și să crească eficiența finanțelor publice, opoziția avertizează asupra unor eventuale majorări de taxe, reduceri de cheltuieli și scumpiri care ar putea afecta direct populația și mediul de afaceri.
Ce este, de fapt, acest memorandum cu FMI
Atât deputata PAS Victoria Belous, cât și deputatul Radu Marian insistă asupra faptului că actualul acord cu FMI nu este unul clasic de împrumut financiar. Potrivit lor, Republica Moldova nu negociază acum o nouă tranșă de bani, ci un program de cooperare și suport pentru politici economice. Victoria Belous a explicat că documentul presupune în principal o reevaluare a facilităților fiscale existente și o analiză a eficienței acestora. Cu alte cuvinte, statul și-a asumat să verifice dacă anumite scutiri sau cote reduse de taxe își mai justifică existența.
La rândul său, Radu Marian susține că obiectivul principal este modernizarea administrării fiscale și simplificarea sistemului de impozitare, care în prezent conține prea multe excepții și regimuri speciale. În același timp, oficialii PAS insistă că FMI nu impune cote concrete de TVA sau majorări directe de taxe, ci recomandă apropierea sistemului fiscal de standardele internaționale și reducerea facilităților considerate ineficiente.
De ce sunt vizate facilitățile fiscale
Una dintre cele mai sensibile teme este TVA-ul. În prezent, Republica Moldova aplică mai multe cote reduse pentru anumite domenii și produse, inclusiv agricultură, HoReCa, gaze naturale sau unele produse alimentare.
Potrivit reprezentanților guvernării, aceste cote reduse generează pierderi mari pentru buget și complică administrarea fiscală. FMI recomandă un sistem mai simplu și mai uniform, în care statul să colecteze mai eficient taxele și să ofere ajutoare țintite doar persoanelor vulnerabile.
Radu Marian afirmă că actualul model nu este întotdeauna echitabil, deoarece anumite facilități fiscale ajung să avantajeze și companii sau persoane care nu au nevoie reală de sprijin.
Deputatul afirmă că un acord cu FMI, chiar și fără componentă financiară, oferă Republicii Moldova credibilitate internațională și poate facilita accesul la investiții și finanțări externe mai ieftine.
În paralel, autoritățile încearcă să rezolve și problema datoriilor istorice la rambursarea TVA către agenții economici, estimate la aproximativ 10 miliarde de lei. Guvernarea susține că îmbunătățirea colectării fiscale ar permite rambursarea treptată a acestor datorii în următorii ani.
Opoziția avertizează asupra scumpirilor și austerității
Criticii acordului privesc însă lucrurile diferit. Deputatul Vasile Costiuc și fostul premier Ion Chicu avertizează că reducerea facilităților fiscale va însemna inevitabil scumpiri pentru populație și o presiune mai mare asupra economiei.
Ion Chicu afirmă că eventualele eliminări ale cotelor reduse de TVA ar putea duce la creșterea prețurilor la produse de bază, inclusiv la alimente și servicii. El a dat exemplul produselor alimentare și al pâinii, sugerând că o cotă unică de TVA de 20% ar putea afecta puternic consumatorii.
De asemenea, Chicu susține că reducerea deficitului bugetar va limita capacitatea statului de a majora salarii, pensii și indemnizații sociale în următorii ani.
Și Vasile Costiuc a criticat dur direcția reformelor, afirmând că acordul cu FMI ar fi o dovadă a incapacității guvernării de a administra economia fără intervenție externă. Acesta a vorbit despre posibile măsuri de austeritate, reducerea cheltuielilor și o administrare fiscală mai agresivă.
Totuși, multe dintre afirmațiile opoziției rămân, deocamdată, interpretări politice, deoarece textul integral al memorandumului nu a fost încă analizat public în totalitate.
Ce urmărește Guvernul
Guvernarea argumentează că reforma fiscală este necesară pentru stabilitatea economică pe termen lung. Republica Moldova are un deficit bugetar ridicat, cheltuieli sociale mari și o economie vulnerabilă la șocuri externe. În acest context, autoritățile încearcă să crească veniturile bugetare fără a introduce oficial noi taxe directe. Strategia vizează:
combaterea evaziunii fiscale;
reducerea excepțiilor și facilităților;
simplificarea impozitării;
îmbunătățirea colectării TVA;
creșterea încrederii investitorilor externi.


