Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru demografic tot mai accentuat, care pune presiune pe sistemul public de pensii și pe bugetul de stat. Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale arată că raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la un nivel critic.
În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, în scădere semnificativă față de 1,7 în 2015. Evoluția este constant descendentă: dacă acum zece ani erau peste 1,2 milioane de salariați și circa 676.000 de pensionari, în 2025 numărul angajaților a coborât la aproximativ 774.000, iar cel al pensionarilor a rămas ridicat – peste 672.000, notează moldova1.md
Această tendință indică faptul că aproape fiecare pensionar este susținut de un singur contribuabil, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu.
Presiunea se reflectă și în buget. Pentru anul 2026, Casa Națională de Asigurări Sociale a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, ceea ce reprezintă aproape 34% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.
În prezent, pensia minimă pentru limită de vârstă este de 3.264 de lei, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani – 3.525 de lei. De la 1 aprilie 2026, pensia medie a ajuns la 4.407 lei. Totodată, aproximativ 4.000 de persoane beneficiază de pensii ce depășesc 21.000 de lei lunar.
Populația îmbătrânește accelerat
Datele demografice confirmă tendința de îmbătrânire a populației. La începutul anului 2025, în Republica Moldova erau circa 494.100 de copii (20,7% din populație) și peste 616.500 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani (aproape 26%). Diferența în favoarea vârstnicilor indică un dezechilibru structural tot mai pronunțat.
De asemenea, peste 40.000 de persoane au depășit vârsta de 80 de ani, ceea ce accentuează presiunea asupra sistemului social și medical.
Demograful Valeriu Sainsus avertizează că forța de muncă este în scădere rapidă.
„Numărul generațiilor care intră pe piața muncii este de două ori mai mic, iar îmbătrânirea demografică devine tot mai accentuată”, a declarat acesta.
Expertul a subliniat că vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani și continuă să crească.
„Nu avem înlocuire de generații, cele tinere sunt numeric reduse”, a spus Sainsus.
Piața muncii, între lipsă de personal și competențe nepotrivite
Problemele demografice sunt amplificate de vulnerabilitățile pieței muncii. Potrivit expertului economic Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimii zece ani.
„Trăim ultimii ani în care mai putem beneficia de dividendul demografic”, a avertizat acesta.
În același timp, rata de activitate rămâne relativ scăzută – între 57% și 59% pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani – în timp ce angajatorii se confruntă cu lipsa forței de muncă.
Un alt fenomen îngrijorător este nepotrivirea competențelor, estimată la 34,6% în 2024.
„Crește subcalificarea: persoane cu studii mai reduse ocupă funcții care cer competențe mai înalte”, a explicat Madan.
Migrația continuă să fie un factor decisiv: din scăderea totală a populației cu aproximativ 380.000 de persoane între ultimele recensăminte, circa 320.000 sunt atribuite plecărilor peste hotare.
Riscuri și soluții
Experții avertizează că, fără intervenții rapide, Republica Moldova riscă să intre într-o spirală economică dificil de gestionat: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară în creștere.
Printre soluțiile propuse se numără reformarea sistemului educațional, stimularea revenirii migranților și politici demografice active.
„Trebuie să revenim, pe termen mediu, la o rată a fertilității de 2,2. În caz contrar, nu vom putea schimba realitățile demografice”, a concluzionat Valeriu Sainsus.
În lipsa unor măsuri coerente, sustenabilitatea sistemului social și capacitatea statului de a-și onora obligațiile față de cetățeni ar putea fi serios afectate în anii următori.


