Peste 30 de bunuri imobile și active financiare asociate fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc ar putea fi scoase la vânzare de autorități, în vederea recuperării unui prejudiciu estimat la peste 63 de milioane de dolari în dosarul fraudei bancare din 2014. Măsura va putea fi aplicată doar dacă sentința de condamnare va rămâne definitivă la Curtea de Apel.

Instanța de fond l-a condamnat pe Plahotniuc la 19 ani de închisoare, fiind găsit responsabil pentru implicarea în schema de delapidare a circa 1 miliard de dolari din sistemul bancar. În acest dosar, procurorii au stabilit un prejudiciu direct de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi de 18,7 milioane de dolari și 1,6 milioane de euro, calculate până în aprilie 2026, notează europalibera.org

Pentru recuperarea sumelor, statul a aplicat sechestru pe bunuri evaluate la aproximativ 1 miliard de lei, inclusiv vile, terenuri, clădiri comerciale și apartamente.

Printre cele mai importante active se află o vilă pe malul lacului Leman, estimată la aproximativ 3,5 milioane de euro, precum și o vilă din România, despre care procurorii susțin că a fost implicată în tranzacții „simulate”.

În Republica Moldova, sub sechestru se regăsește și clădirea Global Business Center din Chișinău, evaluată la 8,5 milioane de lei, împreună cu terenul aferent de 22,2 milioane de lei.

Lista continuă cu un bloc locativ de 836 m², estimat la 17,4 milioane de lei, și o clădire administrativă în construcție de peste 5.200 m², evaluată la 142,8 milioane de lei. Alte bunuri includ mai multe încăperi înregistrate pe numele fostei soții, cu valori între 59.400 lei și 24,6 milioane de lei.

Pe lângă imobile, autoritățile au pus sub sechestru și companii și active financiare:

General Media Group – circa 96 milioane lei

Radio Media Group – 39,9 milioane lei

GMG Production – 10,8 milioane lei

Argus-S – capital social de 2,1 milioane lei și aproximativ 660.000 de dolari în conturi

alte conturi bancare însumează aproape 9 milioane lei

Apărarea a contestat măsurile, susținând că procurorii nu au demonstrat proveniența ilicită a bunurilor și că sechestrul este „disproporționat”. Judecătorii au respins însă argumentele, menținând măsurile asiguratorii.

Valorificarea patrimoniului va putea începe doar după o decizie definitivă a instanței, care va confirma sentința inițială.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE