Drepturile fundamentale au continuat să fie afectate în Republica Moldova, iar progresele rămân fragile, în contextul unor provocări politice, economice și de securitate persistente, arată raportul „The State of the World’s Human Rights 2025/26”, publicat de Amnesty International, care evidențiază o serie de probleme sistemice – de la restrângerea libertății de exprimare până la impunitatea pentru abuzuri și discriminarea unor grupuri vulnerabile.

Potrivit documentului, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice au fost limitate în mod arbitrar, inclusiv prin suspendarea licențelor unor posturi TV și prin introducerea unor sancțiuni considerate vagi și disproporționate, în timp ce jurnaliștii și instituțiile media, în special cele pro-europene, au rămas vulnerabile financiar și expuse presiunilor politice, situație agravată de reducerea finanțărilor externe și de tentativele de influențare a politicilor editoriale.

Raportul subliniază că, în pofida justificărilor autorităților privind combaterea interferențelor externe, inclusiv a celor atribuite Rusiei, noile reglementări privind întrunirile publice riscă să afecteze drepturi fundamentale, întrucât formulările ambigue pot limita inclusiv activități legitime legate de organizarea evenimentelor civice sau politice.

În același timp, problemele legate de tortură și tratamente inumane rămân nerezolvate, iar mecanismele de investigare sunt considerate ineficiente, în condițiile în care sute de cazuri continuă să fie raportate anual, iar condițiile din penitenciare – de la supraaglomerare la accesul limitat la servicii medicale – ridică în continuare semne de întrebare serioase privind respectarea drepturilor deținuților.

Un alt aspect critic evidențiat de raport este impunitatea persistentă pentru abuzurile din trecut, inclusiv lipsa progreselor în investigarea unor cazuri notorii, precum expulzarea profesorilor turci sau violențele din timpul protestelor din 2009, ceea ce subminează încrederea în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a asigura justiția.

În plan social, discriminarea împotriva persoanelor LGBTI rămâne larg răspândită, în ciuda unor manifestări publice precum marșul Pride din Chișinău, desfășurat în condiții dificile și însoțit de sancțiuni pentru organizatori, în timp ce drepturile femeilor au fost afectate de decizia de a interzice avortul medicamentos prin telemedicină, adoptată fără consultări largi cu experții și societatea civilă.

Raportul atrage atenția și asupra dificultăților în atingerea obiectivelor de mediu, în condițiile în care, deși autoritățile și-au asumat ținte ambițioase de reducere a emisiilor și de extindere a suprafețelor forestiere, implementarea este îngreunată de lipsa finanțării, capacități instituționale limitate și politici insuficient dezvoltate pentru adaptarea la schimbările climatice.

Contextul economic și politic complică și mai mult situația, creșterea economică modestă și costurile ridicate ale energiei afectând în special populația vulnerabilă, în timp ce tensiunile geopolitice și acuzațiile de interferență externă continuă să influențeze climatul intern.

În regiunea separatistă Transnistria, situația drepturilor omului este descrisă ca fiind și mai gravă, cu restricții severe asupra libertății presei și adoptarea unor legi care interzic promovarea așa-numitelor „relații netradiționale”, prevederi ce includ sancțiuni dure, de la amenzi până la detenție administrativă și expulzări.

În ansamblu, raportul concluzionează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore în consolidarea statului de drept și protejarea drepturilor fundamentale, iar progresele depind de capacitatea autorităților de a implementa reforme reale, transparente și incluzive, într-un context regional tot mai instabil.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE