Ministerul Afacerilor Externe va prelua un rol central în promovarea diplomației economice, în urma unei decizii aprobate de Guvern. Anunțul a fost făcut de ministrul Mihai Popșoi, care a subliniat că această direcție devine o prioritate strategică pentru instituție.

Potrivit oficialului, deși până acum exista percepția că activitatea economică externă ține de Externe, în realitate responsabilitatea principală revenea Ministerului Economiei. Noua hotărâre schimbă această abordare, atribuind Ministerului de Externe rolul principal în gestionarea diplomației economice.

„Activitatea economică și diplomația externă va fi responsabilitatea, în primul rând, a Ministerului de Externe”, a declarat Popșoi, menționând că instituția trebuie să-și consolideze capacitățile pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, în special în contextul integrării europene.

Ministrul a accentuat și importanța relației cu diaspora, subliniind că misiunile diplomatice trebuie să devină mai active în comunicarea cu cetățenii din afara țării, inclusiv prin informarea acestora despre oportunitățile din Republica Moldova și încurajarea implicării lor.

În paralel, Ministerul de Externe urmează să-și extindă treptat schema de personal. Guvernul a aprobat suplimentarea cu 35 de unități, însă acestea vor fi ocupate etapizat, în funcție de necesități și de resursele disponibile.

Totodată, o parte dintre funcții vor rămâne vacante în mod deliberat, pentru a permite rotația personalului diplomatic revenit din misiuni externe. Potrivit ministrului, acest mecanism este necesar pentru a evita blocaje administrative și pentru a asigura flexibilitatea instituției.

De altfel, ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova trece printr-un amplu proces de reorganizare instituțională, în contextul creșterii volumului de activitate diplomatică și consulară, precum și al extinderii agendei externe a țării. Datele oficiale arată o presiune tot mai mare pe structurile existente, în condițiile în care unele departamente funcționează cu personal redus, dar gestionează un volum ridicat de dosare.

Pe segmentul consular, un colectiv de doar cinci persoane a procesat peste 14.000 de cereri de viză electronică în perioada ianuarie–iunie 2025. În paralel, centrul de apeluri al ministerului a gestionat anual aproximativ 1.600 de apeluri și 1.700 de solicitări din partea cetățenilor.

Activitatea protocolară, desfășurată de șase angajați, a acoperit în același interval 67 de vizite ale ministrului de externe, 16 vizite ale președintelui și 17 ale prim-ministrului. De asemenea, au fost eliberate aproximativ 960 de scrisori de acreditare diplomatică pentru reprezentanții misiunilor străine acreditați la Chișinău.

Pe componenta juridică, 18 angajați au gestionat în 2025 un volum de 583 de dosare privind tratate internaționale și 286 de proiecte de regulamente. Doar în ședințele Guvernului din 2024 au fost analizate 3.507 acte care au necesitat avizul Ministerului de Externe.

Direcția de cooperare multilaterală, formată din 17 persoane, a raportat o creștere semnificativă a solicitărilor de coordonare a pozițiilor Republicii Moldova în cadrul ONU, OSCE, Consiliului Europei și NATO, pe fondul statutului de țară candidată la Uniunea Europeană.

În același timp, departamentul IT al ministerului administrează peste 600 de calculatoare, 150 de echipamente de rețea și circa 500 de utilizatori, distribuiți în 46 de locații diplomatice din întreaga lume.

Reorganizare instituțională și noi structuri

În urma acestei dinamici, MAE își modifică arhitectura internă: cele șase direcții actuale vor deveni direcții generale, iar mai multe departamente vor fi transformate în structuri cu statut deplin de direcții, pentru a eficientiza procesul decizional și administrativ.

Reforma prevede și crearea a două structuri noi:

Serviciul Diplomație Cibernetică (2 angajați), integrat în Direcția Cooperare Multilaterală, va gestiona componenta internațională a securității cibernetice. Acesta va reprezenta Republica Moldova în forumuri ONU, OSCE și UE, va contribui la elaborarea normelor internaționale privind spațiul cibernetic și va coordona pozițiile privind combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride. Structura nu va avea atribuții tehnice, acestea rămânând în sarcina departamentului IT.

Serviciul Relații cu România (2 angajați) va fi separat într-o structură distinctă, având în vedere amploarea cooperării bilaterale. Domeniile acoperite includ politica, economia, energia, infrastructura, educația, cultura, apărarea și proiectele transfrontaliere finanțate de Uniunea Europeană.

Totodată, în cadrul ministerului va fi creată funcția de secretar general adjunct, cu rolul de a coordona implementarea cerințelor legate de procesul de integrare europeană în activitatea instituției.

Decizia face parte dintr-un efort mai amplu de modernizare a serviciului diplomatic și de adaptare a acestuia la noile priorități ale politicii externe, inclusiv dimensiunea economică și relația cu diaspora.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE