Banca Mondială a ajustat în jos estimările privind evoluția economiei din Republica Moldova, indicând o încetinire mai pronunțată decât se anticipa anterior, pe fondul incertitudinilor regionale și al presiunilor din sectorul energetic.
Conform raportului „ECA Economic Update” publicat în aprilie, produsul intern brut al Moldovei ar urma să crească cu 1,9% în 2026, comparativ cu prognoza de 2,7% anunțată la începutul anului. Pentru 2027, estimarea rămâne neschimbată, la 3,8%.
Reducerea este printre cele mai semnificative din regiune, Moldova fiind inclusă în grupul statelor unde prognozele au fost diminuate cu aproximativ 0,8 puncte procentuale, alături de România și Georgia. O ajustare și mai mare, de circa 0,9 puncte procentuale, a fost înregistrată în Turcia. În contrast, unele economii din Asia Centrală, precum Uzbekistan și Tadjikistan, au beneficiat de revizuiri ușor pozitive.
Datele reflectă o tendință mai largă de încetinire economică în regiunea Europa și Asia Centrală, unde creșterea este estimată la aproximativ 2,1–2,2% în 2026, după un avans de 2,6% în anul precedent. Experții indică drept factori principali scumpirea energiei și persistența tensiunilor geopolitice.
În cazul Moldovei, aceste vulnerabilități sunt amplificate de dependența ridicată de importurile energetice și de legăturile economice strânse cu Uniunea Europeană. Redresarea economică rămâne fragilă, după ce în 2024 economia a înregistrat o creștere modestă, de doar 0,1%.
Contextul regional nu oferă un sprijin consistent. În Ucraina, afectată de Războiul din Ucraina, economia este estimată să crească cu 1,2% în 2026, în timp ce în România ritmul ar putea încetini până la 0,5%, pe fondul măsurilor fiscale restrictive.
În paralel, inflația în regiune rămâne peste nivelurile anterioare crizelor, fiind estimată la circa 4,8% în 2026, ceea ce continuă să pună presiune asupra costului vieții și asupra bugetelor publice.
Raportul avertizează că riscurile ar putea crește în cazul agravării tensiunilor internaționale, ceea ce ar putea afecta fluxurile globale de energie și ar duce la o creștere economică și mai slabă, însoțită de o inflație mai ridicată.


