Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost amânate din nou, după ce Curtea de Apel Sud a admis, pe 3 aprilie, cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și a suspendat hotărârile adoptate de legislativul autonomiei.
Decizia instanței vizează actele prin care Adunarea Populară stabilise desfășurarea alegerilor pe 21 iunie, constituirea unui nou organ electoral local și aprobarea regulamentului scrutinului. Hotărârea este provizorie, fiind valabilă până la examinarea cauzei în fond, și poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiție.
Șeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat, Serghei Cernev, a declarat că acțiunile Adunării Populare contravin legislației naționale și depășesc competențele autonomiei.
„Adunarea Populară încalcă legislația Republicii Moldova. Acest lucru nu poate continua la nesfârșit. (…) Ambițiile APG sunt puse mai presus de lege”, a declarat Cernev pentru newsmaker.md
Decizia instanței a venit la doar o zi după ce legislativul de la Comrat a adoptat o rezoluție prin care a insistat asupra organizării alegerilor pe 21 iunie și a acuzat autoritățile centrale de „sabotaj”.
Reacțiile din autonomie nu au întârziat. Fostul deputat Fiodor Gagauz a acuzat Chișinăul că blochează deliberat procesul electoral, invocând motive formale.
Potrivit acestuia, disputa ar fi generată de o diferență de terminologie între legislația locală și cea națională – „Comisia Electorală Centrală” versus „Consiliul Electoral Central” – care, în opinia sa, nu ar trebui să afecteze dreptul autonomiei de a organiza alegeri.
„Schimbarea denumirii nu anulează instituția și nu poate anula statutul special al Găgăuziei”, a subliniat Gagauz, avertizând că situația ar putea duce la slăbirea autonomiei.
La rândul său, fostul deputat Petr Vlah consideră că situația devine tot mai tensionată și că soluția poate fi găsită doar prin dialog între Chișinău și Comrat.
„Dacă nu se va găsi rapid o soluție, consecințele pot fi imprevizibile. Dialogul nu are alternativă”, a declarat acesta, menționând că este nevoie de compromisuri și voință politică din ambele părți.
Și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a criticat decizia Curtea de Apel Sud prin care au fost suspendate hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei din 17 martie 2026, ce vizau organizarea alegerilor în autonomie.
Formațiunea politică își exprimă „profunda îngrijorare” față de hotărârea instanței, pe care o consideră un „semnal alarmant” pentru procesul democratic din regiune. În reacția sa, PSRM susține că este vorba despre acte esențiale pentru exercitarea democrației locale și avertizează că situația ar putea afecta principiile autonomiei garantate prin legislația Republicii Moldova.
Formațiunea mai afirmă că orice intervenție administrativă sau instituțională din partea autorităților centrale riscă să fie percepută ca o limitare a dreptului locuitorilor din Găgăuzia de a-și decide independent viitorul politic.
Criza privind organizarea alegerilor din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă scrutinul a fost amânat de mai multe ori din cauza disputelor juridice și a neconcordanțelor dintre legislația autonomiei și cea națională.
Inițial, alegerile erau planificate pentru noiembrie 2025, apoi pentru martie 2026, iar ulterior pentru iunie 2026. De fiecare dată însă, procesul a fost blocat de decizii judiciare sau de lipsa unui cadru legal clar privind funcționarea organului electoral.
Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Recent, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul ar fi influențat de factori externi, inclusiv de interesele Kremlinului și ale grupării conduse de Ilan Șor.


