Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit și în 2024 de milioane de creștini ortodocși din lumea întreagă inclusiv în Republica Moldova. Indiferent de data la care este sărbătorit, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine pentru că ea celebrează nașterea lui Iisus. Diferența dintre Crăciunul sărbătorit pe data de 25 decembrie și cel pe rit vechi, sărbătorit pe data de 7 ianuarie, se datorează modului în care creștinii folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.
În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul ortodox oficial. Astfel, Crăciunul pe rit vechi vechi 2024 este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi 2024
Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană și calendariștii vechi greci – Mânăstirile din Sf. Munte Athos – au continuat să folosească calendarul iulian, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, pe 7 ianuarie, în total vorbim de peste 200 de milioane de cetățeni. Se numesc „pe stil vechi” pentru că prăznuiesc, și în prezent, Paștile și toate sărbătorile după vechiul calendar. În R. Moldova se sîrbătorește de asemenea Crăciunul pe rit vechi dar și în România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au sărbătorile de iarnă conform ritului vechi.
Ca și în cazul Crăciunului sărbătorit pe 25 decembrie, în multe regiuni, pregătirile pentru Crăciun încep cu postul Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie. În această perioadă, credincioșii urmează un regim alimentar strict, abținându-se de la carne, lactate și alte produse de origine animală. Pe 7 ianuarie 2024, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, moldovenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și la Nașterea Domnului pe 25 decembrie.
Potrivit tradiției, tot în noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodărilor. După colindat, fiecare familie se așază la masă și se ia „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului. În dimineața zilei de Crăciun, potrivit tradiției vechi, care în zilele noastre s-a pierdut, o femeie din gospodărie trebuia să meargă să aducă o găleată de apă de la o fântână, de la un lac sau de la o apă curgătoare. Fiecare membru al familiei se spăla pe față cu apa adusă și bea puțin din ea. Tradiții pentru masa de Crăciun pe rit vechi Tradiția este ca cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vech să pună pe masa de Ajun douăsprezece feluri de mâncare, fiecare dintre acestea reprezentând câte un apostol. Printre preparatele cele mai populare se numără grâul fiert cu nucă, compotul de prune afumate și sarmalele de post cu hribi. La masa de Crăciun, obiceiul este să se pună sub fața de masă bani și fân pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub fața de masă abia de Bobotează pe stil vechi, pe 19 ianuarie.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă. Gospodinele pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.