Potrivit studiului, în cursul anului trecut, instanţele judecătoreşti au aplicat în privinţa bănuiţilor sau învinuiţilor 19320 de măsuri preventive şi anume:
- Obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanţa de judecată – 6364 persoane;
- Obligarea de a nu părăsi localitatea – 5375 persoane;
- Obligarea de a nu părăsi ţara – 4445 persoane;
- Arestarea preventivă - 2465 persoane, incusiv în privinţa celor care s-au eschivat de la organele de urmărire penală – 205 cazuri. În total, au fost trimise în judecată în stare de arest preventiv 1576 de persoane, din care, cu termenul de arestare de până la 3 luni – 1247 persoane, cu termenul de arestare de la 3 până la 6 luni – 311 persoane, iar cu termenul de arestare mai mare de 6 luni – 18 persoane ;
- Arestarea la domiciliu – 457 persoane;
- Liberearea provizorie sub control judiciar – 177 persoane;
- Alte măsuri preventive (ridicarea provizorie a permisului de conducere, garanţia personală, a unei organizaţii, transmiterea sub supraveghere) - 36 persoane.
Din datele oficiale se desprinde concluzia că din numărul total de măsuri preventive aplicate în anul trecut, în 11 la sută din cazuri s-a aplicat arestarea preventivă. Altfel spus, fiecare a opta persoană aflată în conflict cu legea a primit iniţial mandat de arestare preventivă, în privinţa celorlalţi bănuiţi sau învinuiţi fiind aplicate măsuri alternative de constrângere.
Aflându-ne pe poziţii contradictorii în proces şi uneori, la fel, fiind nemulţumiţi de soluţiile adoptate în defavoarea părţii acuzării, înţelegem supărarea avocaţilor. Totuşi, apreciem că exprimarea unor puncte de vedere în apărare trebuie să se realizeze exclusiv în cadru judiciar, acolo unde avocaţii îşi pot manifesta măiestria prin pledoarii şi probe convingătoare, deoarece condiţia esenţială şi prioritară de care se conduce judecătorul la dispunerea măsurii preventive este: „probe, probe şi iar probe”.