Politic Social Economic Extern Transnistria Interviuri Cultural Divertis Sport
Scrie o știre          Toate articolele           Sondaje           Opinii           Horoscop           Infografic
UNInterviu cu Roman Chircă, despre „șantajul” lui Ilan Șor, „adevărul spus pe jumătate” în furtul miliardului și asemănarea cu „tezaurul României”

 În schema furtului miliardului au fost implicate peste 65 de jurisdicții, iar acest lucru face, practic imposibilă recuperarea mijloacelor financiare. „Grupul Ilan Șor, cel mai probabil, a subcontractat companii care au mai pus în aplicare astfel de operațiuni, iar acum dumnealui încearcă să șantajeze autoritățile, probabil pentru a mai slăbi din presiunea investigațiilor penale”, a declarat directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, într-UNInterviu pentru UNIMEDIA.Invitatul la UNInterviu pentru UNIMEDIA este expertul economic Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piață și vom analiza ultimele declarații ale lui Ilan Șor despre furtul miliardului, potrivit cărora intervenția BNM cu acele 13 miliarde drept credit de urgență nu a fost necesară și că ar deține probe că o parte din bani a fost întroarsă în Banca de Economii.

Nu cred că sunt dezvăluiri noi în cazul furtului miliardului pentru că așa surse ca Kroll 1 , Kroll 2 și probabil anumite aspecte legate de anchetă sunt mult mai veridice și mai pline de informații, este mai degrabă o interpretare cu multe chestiuni inexacte.

S-a simțit o dorință de a discuta de pe poziția de fugar, în care se află în încercarea de a negocia sau a amenința actuala guvernare pentru a obține o marjă de manevră pentru eventuale discuții, inclusiv, și despre securitatea lui.

Ceea ce a relatat dumnealui este puțin relevant pentru anchetă, pentru că a început focusarea pe furtul miliardului exclusiv pe partea când a apărut creditul de urgență din partea BNM către cele trei bănci și a omis complet perioada când dumnealui s-a aflat în fruntea BEM-ului și întreaga fraudă bancară a numit-o eufemistic drept o „bancă ce a avut mici probleme, dar care putea să supraviețuiască”, ceea ce nu este adevărat.

Kroll 1 și, în special, Kroll 2, denotă o schemă vastă de devalizare a celor trei bănci și implicarea lui în acest proces. În acest vârtej, până la 2,6 miliarde au fost scoase prin băncile Letoniei, ca mai apoi au fost întoarse 1,6 mlrd. Deci, această mișcare de fonduri a fost gestionată și controlată, inclusiv de această persoană și cu siguranță, dumnealui cunoaște mai multe detalii despre beneficiarii finali ai acestor mijloace în peste 65 de jurisdicții, probabil că a fost implicat nemijlocit în procesul de devalizare.

Toate aceste aspecte au fost omise și s-a focusat pe perioada de post-devalizare, care are foarte multe carențe, dar există și multe aspecte generale. A făcut trimitere la practica internațională, precum că celor trei bănci li s-a impus acele credite de urgență și nicăieri în lume banca centrală nu impune credite similare în situații similare, dar nu este deloc așa.

Greșeala cea mai mare a guvernării de atunci a fost modul secretizat în care s-a acționat, inclusiv aceste credite fiind secretizate, dar o gaură atât de mare nu putea fi ascunsă prin acte secrete și nu putea fi mușamalizată. În practica internațională, ca linii generale, există așa practici. Dar dacă privim în detalii, au fost anumite deraieri de la mărimea creditului de urgență și modul în care au fost gestionați acești bani. Trebuie să vedem dacă majoritatea acestor bani au fost îndreptați pentru despăgubirea anumitor deponenți, așa cum s-a declarat sau au fost și alte utilizări, pentru că anumite mijloace au fost ultizate nu întocmai pentru despăgubirea deponenților.

 

Mărimea sumei totale a deponenților nu depășea suma de 2,4 miliarde de lei, au existat și companii de stat care își țineau banii la BEM, cum e ministerul de Finanțe, Trezoreria, deci existau argumente în favoarea acordării acestor credite de urgență.

Că, în totalitate, creditul de urgență a fost utilizat priceput și aruncat anume la stingerea focului...a existat și acea rambursare de 2 miliarde către Victoriabank, aceste apsecte trebuie investigate.

Ca să înțelegem corect, pe lângă miliardul furat până la intervenția BNM, se pare că cel puțin jumătate din creditele cu care s-a intervenit tot au fost cumva furate?

Juridic nu au fost furate, pentru că existau niște obligațiuni ce trebuiau onorate.

Trebuie să facem diferență între expertiza economică a fenomenelor pe care noi putem să o oferim și probe sau acțiuni ilicite comise de actori în acea perioadă.

Dacă existau obligațiuni ale acestor bănci către părți terțe la acea perioadă, aceste rambursări poate nu erau după destinație, în conformitate cu creditul de urgență, dar, juridic, acestea sunt obligațiuni curente. Toate pot fi demonstrate în cadrul anchetei, de exemplu dacă în urma acestor acordări de credite de urgență au fost create contracte fictive pentru a îmbogăți anumite terțe persoane, atunci cu siguranța asta constituie o fraudă.

Există două tranșe de acordare a creditului de urgență, unul a fost acordat în noiembrie 2014 și a doua în aprilie 2015. Ceea ce înseamnă că prima tranșă a fost folosită pentru despăgubirea deponenților, a anumitor conturi curente, deținute inclusiv de către companii de stat și modul în care a fost utlizat a fost mai aproape de ceea ce înseamnă destinația creditului de urgență.

S-a văzut că situația a funcționat, toți au tăcut, iar sistemul de sceretizare a hotărârilor guvernamentale a fost unul funcțional, pentru că multă lume și-a pus întrebarea care este rostul celui de-al doilea credit de urgență și aici cred că organele de anchetă se pot focusa pentru a vedea cine sunt beneficiarii. Probabil în a doua listă partea deponenților despăgubiți este mai mică și partea potențialilor beneficiari ilegali este mai mare.

 

 
 
Adaugă comentariu
Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
Nume / Prenume
 
Mesaj
 

Introduceţi codul
CAPTCHA Image
refresh
 
   

MESAJUL marelui istoric Nicolae Iorga adresat României în anii '30
VIDEO Bebelușul prințului Harry și al lui Meghan Markle a fost arătat publicului
Partide politice


Publicitate
| Politic | Social | Economic | Extern | Transnistria | Interviuri | Cultural | Divertis | Sondaje | Opinii | Horoscop | Infografic | Sport |   Contacte   |